Zambetul cu care Fulvio Conti, presedintele Enel, incepe prezentarea rezultatelor anuale este intotdeauna acelasi. Desi in 2010 CEO-ul Enel pare putin obosit, zambetul are de-a face si cu un start al prezentarii mai sprintar decat de obicei: "Vad aici in sala o multime de bancheri zambitori si multumiti. Parca nici n-ar fi criza economica. Dar eu inteleg atitudinea, pentru ca nici pe noi nu ne-a afectat criza economica". n 2009, veniturile Enel au crescut cu 4,7% (pana la peste 60 de miliarde de euro), EBITDA a crescut cu 12% (pana la 16 miliarde de euro), iar planurile anuntate de investitii pana in 2014 ating 30 de miliarde de euro. Fulvio Conti are motive sa fie multumit. Doar ca si-a stabilit foarte clar prioritatile, iar discursul sau se concentreaza pe planuri pentru America Latina, Endesa, Rusia si Slovacia.

Daca Rusia este pentru Conti piata in care va investi "11 miliarde de euro in proiecte de productie de energie" si unde va "avea avantajul unui gaz avantajos prin parteneriatele locale", Slovacia este "speciala". Enel construieste in Slovacia o centrala nucleara si a transformat tara intr-un fel de centru regional al Enel, de unde pot fi alimentate tari precum Germania, Cehia, Ungaria sau orice alta tara din regiune. "Slovacia este o combinatie ideala intre eficienta si profit, este un partener de dialog excelent si mai ales are o pozitionare geografica excelenta", spune Conti.

La mijloc intre Rusia si Slovacia, cel putin din punct de vedere geografic, Romania a intrat cumva intr-un con de umbra in strategia internationala a Enel. Spre diferenta de anii anteriori, cand mai multe estimari si cifre despre evolutia afacerilor Enel in Romania apareau in raportul anual, acum Romania apare sporadic. Dar cifrele din raport sunt de bine si arata ca veniturile diviziei internationale a Enel, care include si operatiunile din Romania, au crescut anul trecut cu 17,7%, pana la 5,54 miliarde de euro, iar EBITDA cu 36,4%, cresterea fiind datorata avansului veniturilor in Europa Centrala cu 221 de milioane de euro, in Rusia cu 464 de milioane de euro, iar in sud-estul Europei cu 147 de milioane de euro, "in mare parte ca urmare a perioadei diferite de consolidare pentru Enel Distributie Muntenia si Enel Energie Muntenia".

Spre diferenta insa de Slovacia, Fulvio Conti nu considera Romania un partener de dialog egal cu alte tari din regiune: "Guvernul de la Bucuresti nu a reactionat pozitiv la prezenta Enel in Romania. Suntem acolo de cinci ani si inca suferim din cauza ca CFR nu isi plateste datoriile, iar productia de energie este impartita intre actori predefiniti. Va trebui sa presam guvernul Romaniei pentru a ne putea continua planurile de investitii". mpartirea pietei de energie intre actori predefiniti, sintagma neexplicata de Conti, se poate referi atat la accesul foarte greu al companiei la proiecte in zona productiei de energie (cele trei mari proiecte de productie ale Enel sunt blocate din cauza negocierilor greoaie cu statul, toate cele trei fiind in parteneriat cu companii de stat), dar mai ales la faptul ca Enel nu poate cumpara energie ieftina pe care sa o furnizeze clientilor. Neavand nici productie proprie si nici acces la energie la preturi avantajoase, Enel nu a putut sa isi dezvolte baza de furnizare, afacere mai profitabila.