În urmă cu aproape două săptămâni, Băneasa Shopping City inaugura cel mai mare cinematograf din România. Cu 13 săli digitale şi peste 2.600 de locuri, Grand Cinema Digiplex face parte dintr-un proiect mult mai amplu, care are ca obiectiv final multiplicarea facilităţilor pentru cei care vin la mall pentru distracţie. Cinematograful este doar prima etapă în acest sens şi una destul de costisitoare, în condiţiile în care a fost ridicat în urma unei investiţii de 19 milioane de euro. Planul pentru următorii cinci ani vizează o dezvoltare fără precedent pentru mallurile din România. Practic, pentru acest orizont de timp, sunt proiectate deschiderea unei săli de fitness, a unui spa, inaugurarea unei piste de bowling, precum şi a unui parc de distracţii de interior. În total, spaţiul destinat zonei de divertisment din Băneasa Shopping City ar trebui să crească cu aproximativ 12% până în 2016.

"În ultimii doi ani, de când am început să vorbim despre deschiderea acestui cinematograf, am vizitat foarte multe malluri din străinătate şi am văzut cât de mult s-au dezvoltat pe zona de divertisment. A fost un semnal în plus că şi noi trebuie să facem acelaşi lucru", spune Ali Ergun Ergen, CEO al Băneasa Developments. Datele din piaţă susţin aceeaşi teorie. Astfel, din cele 3,5 milioane de bilete la film vândute anul trecut în Bucureşti, trei milioane au fost vândute de cinematografele din malluri.

Ergen estimează că deschiderea Grand Cinema Digiplex va creşte numărul de bilete vândute cu 800.000 numai în primul an de funcţionare şi, pe măsură ce fiecare punct din planul de extindere va fi bifat, şi traficul mallului din Băneasa va creşte considerabil. Poate fi, până la urmă, un instrument chiar mai eficient decât aducerea unor noi branduri vestimentare, spre exemplu.De altfel, cu cât oferta de divertisment va fi mai complexă, cu atât este de aşteptat să crească numărul celor care vin la mall şi în restul săptămânii, nu numai vinerea, sâmbăta şi duminica, aşa cum, cu preponderenţă, se întâmplă acum.

"Chiar şi aşa, după birou şi casă, mallul este locul unde ne petrecem cea mai mare parte a timpului", precizează şeful din Băneasa. Iarna, cel puţin, opţiunile bucureştenilor sunt extrem de limitate, iar mallul pare cea mai la îndemână variantă pentru cei care vor să iasă din casă. Din punctul de vedere al reprezentativităţii, Bucureştiul este bine segmentat, pentru fiecare zonă a Capitalei existând un mall care să o deservească. Şi, desigur, un public fidel care să îl umple la fiecare sfârşit de săptămână.

Chiar dacă sunt malluri, precum AFI Palace Cotroceni, care încă de la intrare în piaţă au înţeles potenţialul zonelor de divertisment, în celelalte centre comerciale de acelaşi gen din Bucureşti oferta încă mai poate fi considerată inconsistentă. În plus, şi semnalele pe care le primesc dezvoltatorii din partea clienţilor dau de înţeles că ar trebui să mai investească la acest capitol. Până când vor fi puse pe picioare şi celelalte proiecte care fac parte din "cincinalul" celor de la Băneasa Shopping City, va fi exploatat la maximum potenţialul cinematografului. "Cinematograful nu este doar un loc în care să vezi filme. Vrem să transmitem în direct evenimente speciale la nivel internaţional, precum diverse gale, festivităţi sau competiţii şi să organizăm evenimente private, de la conferinţe sau prezentări de modă până la aniversări, pentru că spaţiul extins permite", spune Ergen.

Practic, dezvoltatorii vor pe cât posibil să pună "monopol" pe timpul liber al bucureştenilor care, la sfârşit de săptămână, rămân acasă. În ceea ce priveşte centrul comercial condus de Ergen, planurile sunt făcute şi în funcţie de caracteristicile demografice ale principalilor clienţi, respectiv oameni tineri, care locuiesc în zone bune ale oraşului şi care au venituri peste medie. Astfel, 70% dintre clienţii mallului din Băneasa locuiesc în sectoarele 1 şi 2, între 9% şi 10% stau în sectoarele 3 şi 6, 8% - 9% vin din Ilfov, Ploieşti, Buftea şi Mogoşoaia, iar restul aparţin de celelalte zone al Capitalei.

Venirea unei noi crize ar putea să deturneze însă planurile măreţe ale şefilor de malluri, chiar dacă atuul lor principal este că oferă una dintre cele mai accesibile forme de divertisment. Clienţi se vor găsi, cu siguranţă, ca şi până acum, însă momentul când vor putea declara amortizarea investiţiilor se va prelungi. Lupta între malluri pare, din acest punct de vedere, să se relanseze, dar armele pe care le vor scoate la înaintare dezvoltatorii trebuie să fie mai creative şi mai ascuţite decât oricând.