Tatian Diaconu a pus capăt carierei în cadrul corporaţiei şi vrea să se lanseze pe cont propriu. Nu vrea să lanseze un fond de investiţii, ci şi-a propus să meargă mai departe pe aceeaşi linie care l-a consacrat – regenerarea urbană.

Cariera lui Tatian Diaconu orbitează în jurul proiectului Coresi din Braşov, cel mai amplu proces de regenerare urbană realizat vreodată în România şi chiar în Europa. Mai bine de 100 de hectare de hale dezafectate au renăscut sub comanda sa. Tractorul Braşov, alături de Roman erau „perlele” industriei braşovene. Tractorul s-a închis în 2007, iar Roman şi-a restrâns activitatea aproape de zero. Dar Tractorul a renăscut în 2012. Nu prin producţia de utilaje agricole, ci transformându-se într-un pol de regenerare urbană. Tatian Diaconu a demarat un alt mare proiect în cariera sa din cadrul Asociaţia Familială Mulliez (AFM), compania holding deţinută de familia Mulliez, care deţine printre altele Auchan, Decathlon şi Leroy Merlin, dar şi proiectul Coresi din Braşov.

În ianuarie 2019 Ceetrus anunţa achiziţia platformei Mociur din centrul Reşiţei. Planul? Reşiţa 2030, un proiect care va duce la regenerarea urbană a 36 de hectare din Reşiţa. Dacă Braşovul a fost şi este un centru regional, un pol industrial şi universitar, Reşiţa era un oraş în căutarea salvării, un oraş mort unde primarul Ioan Popa, care de ani buni promova şi înainte de a intra în politică Banatul montan, vrea să schimbe traiectoria.

La mijlocul lunii iunie Nhood anunţa o nouă schimbare în organizare – a patra din ultimii cinci ani. Nhood îşi structurează activitatea serviciilor de real estate în jurul a trei linii de business: operaţiuni, dezvoltare imobiliară şi servicii suport & performanţă financiară. Această organizare va fi implementată în 10 ţări, inclusiv în Franţa, ţara de origine a companiei. Noua guvernanţă a Nhood România va raporta direct comitetului de conducere al Nhood Corporate, cu sediul în Lille, Franţa.

Cine este Tatian Diaconu

2021-2023

CEO Nhood România

2020-2021

CEO Ceetrus România

2019

General manager pentru Polonia, România, Rusia şi Ucraina în cadrul Ceetrus Franţa

2018

Lider dezvoltare Ceetrus Franţa

2014-2018

CEO Immochan

2012-2014

Director real estate Immochan

2008-2012

Responsabil dezvoltare real estate, Bricostore – Franţa

2002-2008

asistent vânzări, manager departament, director expansiune – Decathlon Franţa

1999-2002

Ofiţer, Armata Română

La începutul anului 2021, Asociaţia Familială Mulliez (AFM) a creat compania Nhood ca o companie de servicii de consultanţă imobiliară, cu expertiză în domenii precum animarea comunităţilor, operarea şi comercializarea proiectelor de tipul mixed-use, gestionarea activelor şi dezvoltarea de proiecte durabile cu o gamă largă de funcţii şi servicii (centre comerciale, apartamente, birouri, hoteluri, co-working, centre comunitare). Nhood vizează proiecte de regenerare urbană care au un triplu impact pozitiv: social, de mediu şi economic.

Doi ani mai târziu, în cadrul unui proces accelerat de structurare pentru a deveni o companie lider de servicii imobiliare, cu o viziune de dezvoltare durabilă, structura evoluează şi se articulează în jurul a trei linii de business: operaţiuni, dezvoltare imobiliară şi servicii suport & performanţă financiară. Linia operaţiuni înglobează serviciile de property şi asset; linia servicii suport şi performanţă financiară include departamentele financiar, juridic, sisteme IT şi resurse umane, în timp ce linia de dezvoltare imobiliară va coordona proiecte cu destinaţie mixtă, ce au un triplu impact pozitiv - oameni, planetă, profit. 

Fiecare dintre aceste linii de afaceri va fi condusă de un director la nivel internaţional şi unul la nivel local. Nhood are astfel o structură personalizată, creată pe cele mai bune practici pentru o companie de servicii – agilitate, expertiză, centrare pe nevoile oamenilor, clienţilor şi proiectelor.

În acest context, Tatian Diaconu îşi va încheia, la 31 iulie, mandatul de CEO al companiei. Guvernanţa locală pentru cele trei linii de business ale Nhood România va fi anunţată în următoarele săptămâni.

„A venit momentul, oarecum aşteptat sau neaşteptat. Mai degrabă neaşteptat. Mi-am exercitat fibra antreprenorială într-un context unic – să poţi fi antreprenor într-o corporaţie – intraprenor –, să ai acces la resurse extraordinare, la competenţele unei organizaţii mari şi cu vechime şi să te simţi antreprenorul care ia decizii şi împinge mai departe proiecte a fost pentru mine cea mai bună potrivire de lucru. Nu am avut nevoia dezvoltată de a fi antreprenor. Nu am avut un gând de plecare pentru că am lucrat la proiecte extraordinare, care au fost sursă de energie şi experienţă”, a explicat Tatian Diaconu într-un interviu acordat BM după anunţ.

Pariul pe istorie: Hangarul

1. Între 1927 şi 1946, pe platforma de la Braşov a funcţionat o fabrică de avioane ce a produs, începând cu 1941, avionul de vânătoare IAR80.

2. În perioada 1947-2006, la IAR Braşov funcţionează o fabrică ce ajunge să realizeze tractoare.

3. Începând cu 2012, fosta platformă industrială devine treptat proiect imobiliar, transformarea fiind realizată de către Immochan (Nhood) pentru a cuprinde 100.000 mp de retail, 80.000 mp de birouri, 3.000 de apartamente livrate şi 2.300 în construcţie, o investiţie totală de 350 mil. euro.

Hangar 40,numele sub care este cunoscută fosta fabrică de avioane IAR din Braşov, în prezent parte integrantă din proiectul imobiliar mixt Coresi, este o fostă platformă industrială cu istorie care se pregăteşte să revină în circuitul economic începând cu 2025. De această dată însă ca centru cultural, de entertainment, cu o componentă de HoReCa, mai exact locuri unde oamenii să vină să se relaxeze, nu să lucreze şi, poate, să înveţe despre ce au reprezentat acele locuri odinioară.

Hangar 40 este locul unde în anii ‘30 şi ‘40 erau produse avioane, inclusiv avionul de vânătoare IAR 80, care a participat la cel de-al Doilea Război Mondial. IAR a fost integrată în cadrul fabricii de tractoare, iar hangarul a devenit o altă secţie din platforma de 100 de hectare.

„În toată schimbarea, dispărând managementul, decizia locală, care era în mâna directorului general, eu m-am trezit într-o alegere – alegerea de a merge în Franţa. Dar aceasta s-a lovit de decizia noastră familială de a nu mai pleca din România. Am plecat de prea multe ori. Suntem îndrăgostiţi de România, cu toate neajunsurile ei, şi suntem convinşi că noi doi ca familie putem face lucruri faine aici. Şi am luat şi o decizie despre ce aş dori să fac aici – singura decizie decentă şi respectuoasă faţă de angajator a fost aceea de a face un pas în spate”, şi-a explicat Tatian Diaconu decizia de a se retrage din funcţia de CEO.

Nu va ieşi la pensie. Dar ce ar putea face?

„Mi-ar fi greu să merg într-o altă companie. Varianta care mă reprezintă este aceea în care spun: OK, am acumulat multe cunoştinţe în această perioadă, cum pot face acelaşi lucru dar altfel? Cu mai multe sau mai puţine resurse. Acum, când plec, las o curbă de experienţă, resursele unei companii mari şi fiind antreprenor acum, resursele mele par limitate”.

El explică faptul că acum îşi idoreşte să rămână fidel lucrurilor pe care le ştie, proiecte legate de regenerarea urbană, de transformarea unor zone abandonate într-unele de interes.

„Sunt interesat în continuare de proiecte de regenerare urbană, mă veţi putea vedea construind rezidenţial, centre comerciale. Rămân în ceea ce ştiu. Acum sper să fie cineva în piaţă interesat de ceea ce gândesc eu.”

Mai mult, Tatian Diaconu nu se vede doar lucrând pentru mediul privat, sau doar cu mediul privat, ci vrea să contribuie şi la dezvoltarea oraşelor. Spre exemplu, chiar şi în 2022 din postura de CEO al Nhood a participat la discuţiile cu Carlos Moreno, profesor asociat la l’IAE de Paris-Université Panthéon Sorbonne, cofondator şi director ştiinţific al catedrei ETI Antreprenoriat, Teritoriu, Inovaţie, cu prilejul vizitei acestuia la Bucureşti.

„Mi-aş dori pentru administraţiile care acum beneficiază de resurse financiare tot mai importante să pot fi acel consilier care să îi ajute să investească în proiecte care schimbă viaţa comunităţilor. Să folosească banii pe proiecte de anvergură, de regenerare urbană. Acolo i-aş putea ajuta pe cei care îşi doresc. Dacă vor exista oraşe interesate de un aport de competenţă şi metodologie şi care conştientizează că au nevoie de acesată competenţă, voi merge către ele. Îmi doresc să pot da o parte din timp pentru educarea mai tinerilor colegi. Am făcut asta ca CEO, din asta mă încarc şi este foarte fain să dai înapoi. Rămâne pentru mine o prioritate.”

Pariul său cel mai mare de până acum a fost Coresi, proiectul din Braşov la conducerea căruia s-a aflat de când avea 34 de ani.

În cadrul Coresi urmează să se deschidă noi magazine - Momax, XXXLutz şi Mobexpert în 2024, Decathlon şi Bebe Tei în acest an, o nouă componentă de entertainment de 20.000 mp în 2025 şi Hangarul. Tot în 2025. În timp ce Hala Ford din Bucureşti este monument istoric, Hangar 40 nu este, iar cei care dezvoltă Coresi aveau posi­bilitatea de a demola clădirea, nu de a investi în ea. Nu au făcut-o.

Proiectul Coresi va fi completat de un campus educaţional public şi de continuarea proiectului rezidenţial cu alte 2.300 de apartamente livrate între 2023 şi 2030.

Amplasarea fabricii de avioane la Braşov, în şesul Bârsei, cunoscut în epocă drept „reduitul României întregite“, a fost o decizie strategică ce reflecta noile realităţi geografico-politice născute după Marele Război şi înfăptuirea României Mari. Existenţa unui vast teren în zona nord-estică a oraşului, cu acces la utilităţi, plat, pretabil ca aerodrom, precum şi cu acces facil dinspre oraş şi Gara Braşov, toate au fost elemente hotărâtoare în decizia de a amplasa aici noua fabrică. S-a ţinut cont, de asemenea, de tradiţia industrială anterioară anului 1918 şi de numărul mare de persoane calificate în diverse ramuri ale industriei, formate în numeroasele şcoli de profil existente în oraş.

„Sunt oameni care la 34 de ani mi-au dat oportunitatea de a învăţa. Ca orice tânăr de 34 de ani credeam că ştiu multe, dar în realitate ştiam destul de puţine. Să ai o companie care îţi dă oportunitatea de a învăţa a fost precum un cadou, probabil meritat având în vedere cei 12 ani care au urmat. La 34 de ani nu ştii să faci regenerare urbană. Iar la acel moment, nu ştia şi nu făcuse nimeni în România regenerare urbană. Cadou a fost că nu ştiam, nu ştiam să fiu CEO şi am primit un titlu pe care am învăţat să îl exercit ulterior şi pe care acum îl apreciez cu adevărat. La 34 de ani am devenit responsabil de mulţi oameni în jurul meu. A fost o aventură. Despărţirea de oameni este un lucru care mă apasă acum.”

Acum, după 12 ani, lasă în spate dincolo de Braşov şi noul cartier, oameni mai bine pregătiţi. „Vom continua pe proiecte faine mai departe şi setez acum lucrurile din noua postură, cu acces mai limitat la resurse. Eu sper că voi găsi oameni în administraţie pe care să îi pot consilia. Nu îmi propun să fac politică pentru că nu mă pricep. Dar în schimb, unde este nevoie, pot ajuta administraţiile locale”.

O caracteristică a proiectelor realizate în mandatul său a fost ideea de a încheia parteneriate. Cum nu existau competenţe locale pentru rezidenţial spre exemplu, în 2015 Immochan iniţia un parteneriat cu Kasper Development pentru componenta de rezidenţial. Mai departe, în iulie 2017, Immochan România a achiziţionat Coresi Business Park de la Ascenta Management. Astfel, Cartierul Coresi, care avea până atunci o componentă comercială, prin Coresi Shopping Resort, şi una rezidenţială, a integrat şi componenta de birouri.

„Ce am mai învăţat în ultimii 12 ani – puterea parteneriatelor. Eu nu am făcut nimic singur şi sunt convins că nu aş fi făcut nimic singur. Norocul pe care l-am avut a fost că în proiectele mari, complexe şi de durată, singura variantă în care poţi face ceva închegat este să îţi găseşti partenerii potriviţi.”

Cel mai recent parteneriat a vizat componenta de hotel, Qosmo, hotelul de patru stele din Cartier Coresi operat de Kronwell şi este cel mai mare hotel din acea parte a Braşovului, iar potrivit lui Tatian Diaconu, cel mai probabil amortizarea investiţiei se va realiza mai repede de zece ani de la inaugurarea din 2021.

„Prin partenerii potriviţi rezolvi trei mari probleme pe care le au managerii de proiecte complexe – aport rapid de competenţe, securizezi financiar mai bine riscurile dintr-un proiect, pentru că acolo unde investesc mai mulţi, riscul per participant se reduce şi câştigi timp. În loc să finalizezi în 20 de ani, aşa poţi finaliza în 7-10 ani, un element de valoare pentru toată lumea”, a explicat Tatian Diaconu.

Pe de altă parte, atunci când este vorba de regenerare urbană colaborarea cu municipalitatea este esenţială. Însă el explică faptul că ultimul lucru pe care un primar vrea să îl audă este că sunt necesari 25 de ani pentru un proiect, în contextul în care are alegeri din 4 în 4 ani. Orice proiect nou implică şantier şi inconveniente pe parcursul construcţiei pentru cei din jur.

„Dacă proiectul de la Reşiţa ar fi primul în care m-aş implica, prima discuţie ar fi cu colegii de la Nhood. Dacă vom ajunge la o soluţie prin care pot rămâne alături de ei, Reşiţa ar putea fi primul proiect. Dacă primăria Reşiţa crede că are nevoie de expertiza mea, atunci va fi un altfel de dialog. În mod evident mi-aş dori să mă pot ocupa de Reşiţa deoarece după Braşov a fost şi este proiectul meu de suflet şi este unul greu, mult mai greu decât Braşovul şi care va vedea lumina zilei când vor fi suficienţi parteneri care să pună umărul. Reşiţa a fost şi rămâne un pariu pentru a demonstra că oraşele mici şi ele pot fi regenerate. Acum este greu de spus dacă voi mai fi implicat sau nu în Reşiţa. Reşiţa merită proiectul Nhood pentru că primăria Reşiţa a făcut posibil acest proiect. A fost pentru mine pentru prima dată când am văzut o administraţie locală şi un primar pe post de lider al comunităţii care a venit, agăţându-se de un posibil partener şi invitându-l să fie partener în dezvoltarea oraşului. A fost prima dată. La Braşov a fost invers – un investitor care vine şi sesizează oportunitatea şi o transformă”, a explicat Tatian Diaconu.

În 2022 din postura de CEO al Nhood a participat la discuţiile cu Carlos Moreno, profesor asociat la l’IAE de Paris-Université Panthéon Sorbonne, cofondator şi director ştiinţific al catedrei ETI Antreprenoriat, Teritoriu, Inovaţie în vizita sa la Bucureşti.

Proiectul Coresi Braşov. De unde s-a plecat?

1927-1946

fabrica IAR (care a fabricat legendarul IAR 80)

1947-2006

IAR, apoi UTB cu legendarul tractor U650

2006

privatizarea fabricii

2007-2010

închiderea progresivă şi demolarea ei

2012

cumpărarea terenului de către Immochan, divizia imobiliară a grupului Auchan - 100 ha, 1 milion mp teren demolat la cota zero

Unde s-a ajuns?

Cel mai mare proiect de regenerare urbană din România, executat deja în proportie de peste 75%

Retail

100.000 mp, proiect regional, Coresi Shopping Resort

3.000

de apartamente deja livrate, alte 2.300 în execuţie

80.000 mp

de birouri

Facilităţi sociale, creşă, facilităţi sportive, de entertainment, medicale

350 mil. euro

investiţi în Braşov, cel mai mare investitor din ultimii 30 de ani

40 de firme

internaţionale în campus cu o cifră de afaceri cumulată de 100 mil. euro

8.000 de salariaţi în campus lucrând pentru cele  40 de companii

1.000 de salariati în centrul comercial cu o cifra de afaceri cumulată de 120 mil. euro anual

7.000 de locuitori în cartier

El ridică o problemă cu care multe municipalităţi se confruntă - în loc să investească în infrastructură, utilităţi şi dezvoltare, multe primării investesc în schimbarea bordurilor în stare bună. Pe de altă parte, şi fonduri europene s-au acordat pentru construcţia de terenuri de sport în sate care aveau nevoie de apă curentă şi canalizare, iar banii de la guvern sau de la UE au mers către proiecte inutile sau cu impact redus asupra calităţii vieţii, doar pentru că erau mai uşor de accesat.

„Să încercăm să nu mai folosim banii care vin ca să schimbăm borduri, ci să construim infrastructură. Să facem masterplan strategic pe 10-20 de ani. Să încercăm să ieşim din modul pompieristic de a rezolva probleme şi arierate, care sunt parte din realitate. Dar să nu le mai rezolvăm de azi pe mâine, ci fiecare localitate să aibă un plan de dezvoltare pe 10-20 de ani. Chiar dacă primarul X în funcţie nu va prinde sfârşitul planului, dacă acesta este scris, 4-5 generaţii de primari să aibă un fir roşu conductor care să conducă la o nouă realitate în urmatorii 20 de ani pentru comunitatea respectivă. Da, trebuie să se pună de acord ambele părţi ale politicului local, dar e parte a lucrului cu mari proiecte – calitatea unui proiect strategic face ca acesta să fie proiectul comunităţii”.

Spre exemplu, capitale europene precum Madridul au planuri de dezvoltare pe următorii 20 de ani, în timp ce în Bucureşti cu mandatul fiecărui primar priorităţile la Primăria Capitalei se schimbă radical la fiecare 4 ani.

„Acum 15 ani aveai un primar «nebun» care făcea treabă - Bolojan la Oradea. Mai era Boc la Cluj. Acum, dacă facem o listă, poate găsim 20 sau chiar 30. Puţin, că sunt 3.000, dar se poate. Avem un rol comun cu toţii, de a-i împinge mai departe, dincolo de schimbarea bordurilor şi becurilor pe LED.”

„Pe lângă cele 350 de milioane de euro investite deja, vor mai urma alte 350 de milioane de euro în toate aceste noi funcţiuni private sau publice. Un proiect de 700 mil. euro (bani ce vor fi investiţi până la finalul anului 2030) este probabil un model mai bun decât fosta uzină, cu tot respectul pentru istoria locului.“ Tatian Diaconu

Mai mult, Tatian Diaconu explică faptul că fiecare român trebuie să devină un ambasador al României, să promoveze cum poate economia locală, aşa cum fac cetăţenii altor state vest-europene, altfel investitorii vor merge către alte destinaţii.

„Noi ca să convingem un investitor în România în primul rând trebuie să vorbim frumos despre România, vorbind despre oportunităţile de aici, arătând cu cifre progresul României – ce s-a întâmplat cu PIB-ul, cu şomajul, cu dezvoltarea proiectelor de infrastructură. Trebuie să înţelegem că brandul de ţară este ce spune fiecare dintre noi. Cât timp arătăm la TV, în ziare şi în afară când mergem la evenimente sau conferinţe ce nu se face, ce nu s-a construit, cât de corupţi suntem şi cât de prost merge administraţia, toate aceste elemente sau un singur mesaj – «Nu veniţi aici». Nu le poţi spune: – «Veniţi la mine acasă, dar aici nu avem nimic de mâncare, de băut nimic, plănuiesc să mă cert cu nevasta dar sunteţi invitaţii mei». Nu funcţionează”.

El explică faptul că România are acum nevoie de exemple pozitive – să vedem pe prima pagină olimpici la matematică, elevi care se întorc acasă cu medalii. „Să vorbim despre cei care fac lucruri bune în administraţie, care pot fi exemple. Să vorbim despre cei din mediul privat care fac lucruri bune şi per total beneficiul va fi unul puternic. Vom avea un climat de încredere şi vom atrage investitori, arătând că România este o ţară plină de oportunităţi.”

„Imaginea României s-a schimbat în bine pentru că este în primul rând cunoscută. Acum este o ţară care poate alinia într-un Excel creştere economică, randamente cu constanţă pentru investitori – poate propune 8-10% randament unui investitor, în timp ce Franţa vine cu 3-4%. Astfel România este plină de oportunităţi şi vine în plus şi cu legitimitate. Acum avem istoric, iar istoricul este pozitiv, cu oportunitate. Asta trebuie transmis, nu să mergem direct cu ideea că nu avem autostrăzi, că facem o veşinicie pe Valea Prahovei cu maşina – dar să nu uităm, cu trenul facem 2 ore şi 25 de minute.”

Tatian Diaconu spune că a rămas aici tocmai pentru a încerca să facă diferenţa, să încerce să accelereze schimbarea în bine.

„Acum 10 ani nu se mişca nimic. Acum se mişcă. Şi nu trebuie să sărim cu toţii pe Palatul Victoria să fim miniştri. Putem ajuta din postura pe care o avem. Când discuţi cu oameni de business care au reuşit, respectabili, educaţi, care au demonstrat – discuţiile la bere încep cu: «Păi dacă aş fi eu ministru aş face şi aia şi aia». Dar acum un discurs poate fi: «Eu nu vreau să fiu ministru, nu mă pricep la politică». Să fii ministru înseamnă să faci politică, dar îmi pot propune să ajut un ministru, un secretar de stat, pe cineva din administraţie să ia decizii mai bune beneficiind de experienţa mea. Asta îmi pot propune. Şi e un act de responsabilitate, de patriotism. Eu m-aş bucura să văd o primărie care să mă întrebe. Chiar dacă nu ar avea bani. M-aş bucura să mă întrebe şi Primăria Capitalei, care probabil îşi permite un consultant. Reşiţa este un exemplu. Nu avea bani să dezvolte, dar dezvoltă”, a conchis Tatian Diaconu.  

Ce urmează?

1. Momax si XxLutz 2024

2. Mobexpert 2024

3. Decathlon şi Bebe Tei 2023

4. Entertainment 20.000 mp 2025

5. Hangar 2025

6. Campus educaţional public

7. Continuarea proiectului rezidential cu 2.300 de apartamente 2023-2030

8. Clădirea U1 în construcţie, 12.000 mp cu livrare 2023

9. 700 mil. euro investiţi până la sfârşit în 2030