Mariana Georgescu lucreaza de 33 de ani la Sintofarm, unul dintre putinii producatori din piata locala care nu apartine unui mare grup farmaceutic international. Din 2000 este director general si primul an in care a fost cu adevarat multumita de rezultatele firmei a fost 2008. Bucuria a fost insa scurta si a durat doar pana dupa jumatatea anului, cand profitul asteptat s-a transformat in pierdere. De fapt, intr-o pierdere “cumplita”, dupa cum spune acum Mariana Georgescu: “Pe noi criza ne-a afectat inca de la finalul anului trecut.

Daca la sfarsitul lui octombrie speram sa iesim intr-un usor profit sau aproape de zero, avand in vedere rezultatele la care ajunsesem, ultimele trei luni ne-au adus intr-o pierdere cumplita”. Inceputul lui 2009 a adus astfel in companie un set de masuri drastice pentru diminuarea efectelor negative atat ale crizei generale, cat si celor specifice industriei. Prima masura a fost legata de concedieri, care au adus o reducere a costurilor de 20% si care au inclus si desfiintarea diviziei de vanzari - din 86 de angajati anul trecut, acum mai sunt 48.

A doua masura a fost intreruperea periodica a productiei, pentru a mai salva ceva costuri, dar mai ales din cauza stocurilor mari acumulate (fabrica a fost inchisa doua saptamani in ianuarie si apoi inca trei saptamani in martie). A treia masura a fost redimensionarea productiei unor medicamente care generau mari pierderi prin raportul dezechilibrat pret-costuri. Este cazul Indometacinului, care avea pierderi foarte mari, desi era cel mai bine vandut produs ca volum. “La acest produs am redus fabricatia pana la gasirea unor solutii economice”, spune Mariana Georgescu.

In prezent, cel mai mare succes comercial il are Saprosan, cu o cota de piata de 30%. De la Saprosan are cele mai mari asteptari Mariana Georgescu, fiind unul dinre putinele produse care a beneficiat si de campanii de marketing. Aceste masuri ar trebui sa duca la o usoara crestere a cifrei de afaceri, pana la 6,8 milioane de lei (aproximativ 2 milioane de euro), cu 7% peste nivelul inregistrat anul trecut. In primul trimestru insa, pierderile au persistat, dar au mai scazut putin in luna mai.

Georgescu spera ca in lunile de vara sa recupereze aceste pierderi si sa ajunga pana la urma la un rezultat pozitiv. Modul in care Mariana Georgescu a redimensionat compania este important in tabloul general al pietei farma din Romania, unde companiile care nu au in spate un grup puternic extern se descurca destul de greu in aceasta perioada. La masuri similare s-au gandit in acest an cam toti producatorii de medicamente care nu fac parte din grupuri precum Sanofi-Avensis sau Hoffmann La Roche.

Dincolo de reduceri de costuri, companiile au renegociat contractele cu distribuitorii, chiar si cu farmaciile, privind diminuarea discounturilor acordate atat la medicamentele cu prescriptie medicala (RX), cat si la cele fara prescriptie (OTC). Peste problemele cauzate de criza economica s-au suprapus si probleme legate de preturile mici, limitarile privind compensarea produselor si protestele distribuitorilor de medicamente. Toti producatorii farmaceutici din Romania se confrunta cu aceste dificultati, dar pentru producatorii exclusiv romani se simte lipsa unei sustineri externe. “Problema cea mai mare este legata de incasarea banilor de la firmele de distrubutie colaboratoare, fiindca acesti bani vin destul de tarziu.

Demaram activitati nenumarate pentru a ne recupera banii din piata”, spune Daniela Raiciu, directorul de marketing al Hofigal. Dificultatile producatorilor locali s-au acutizat in 2009, iar una dintre cauze este si forta cu care companiile internationale de medicamente au intrat in Romania si au determinat o scadere destul de mare a productiei locale in ultimii ani. In 2003, ponderea localului era de 25% in piata totala, iar in sase ani productia romaneasca a ajuns la 15%. “In deceniul trecut, companiile locale insemnau peste 50% din piata si erau fortate sa pastreze preturile in lei constante in acei ani in care inflatia era 100 sau 200% pe an, ceea ce practic i-a dus la faliment si le-a ratat sansa dezvoltarii independente ulterioare.