DOUĂ TREIMI DIN NEURONII UNEI CARACATIŢE SE AFLĂ ÎN BRAŢE, tocmai pentru ca aceste cefalopode să poată să-şi coordoneze eficient mişcarea şi deciziile şi pentru ca în orice moment un braţ să ştie ce face celălalt, iar comanda să nu fie îndeplinită aleatoriu, ci în mod precis, tocmai de braţul care trebuie să îndeplinească sarcina. Pentru creierul uman, conceptul de multitasking sau îndeplinirea mai multor sarcini simultan e ceva mai greoi. "Creierul e construit să funcţioneze optim pentru înde-plinirea unei singure sarcini. E foarte greu să monitorizezi mai mult de un lucru, dacă nu e ceva semiautomat, cum ar fi mersul", spunea cercetătorul Eyal Ophir, în cadrul unei conferinţe a univesităţii Stanford, organizată la Palo Alto, California. Provocările se leagă de filtrarea informaţiilor puţin relevante şi, mai ales, de capacitatea de a trece eficient de la o sarcină la alta. Principiul e valabil şi în business, doar că într-un astfel de caz fiecare decizie o influenţează pe alta, iar întreaga afacere depinde, per total, de fiecare din cele care o compun.

Gregor Aufhauser are 30 de ani şi conduce complexul The Grand din aprilie 2010. După ce a studiat administrarea afacerilor şi ingineria construcţiilor la Viena, a început să lucreze pentru grupul austriac Strabag în 2008, unde s-a ocupat de managementul afacerilor din real-estate din România şi Bulgaria.

El explică venirea sa în România ca urmare a deciziei austriecilor - care au deţinut încă de la început complexul cunoscut publicului larg mai ales datorită hotelului J.W. Marriott din Capitală - de a conduce businessul, gestionat până atunci de acţionarii minoritari. "Mediul de afaceri s-a schimbat, era mai greu să faci afaceri, presiunea creştea, ceea e bine, dar până la un anumit punct", spune Aufhauser. Venise vremea în care nu toţi supravieţuiau, iar proprietarii Strabag au decis să delege un manager care să aibă grijă ca anii în care scăderea "considerabilă, de două cifre" să nu se mai repete. Anul 2011 avea să aducă primele rezultate, o creştere a profitului similară procentual scăderii din trecut. "Ne-am uitat ce avem în clădire: un hotel cu 402 camere, şase resturante şi baruri, multe săli de conferinţe (gestionate de J.W. Marriott şi care generează cea mai mare parte din profit - n.red.), apoi galeria comercială de lux de la parter şi am vrut să vedem de unde vin banii", spune managerul.

Complexul e format din spaţiile de birouri, zona de shopping, hotel, trei restaurante, o cafenea, o grădină de vară, săli de evenimente, un club de sănătate cu saloane de înfrumuseţare şi parcare. "Este un complex unic în România şi cred că şi în Europa. Nu găseşti aşa ceva uşor. În Berlin, Milano, Londra şi Viena, ai strada şi magazinele. Atât", spune managerul, explicând că şi la nivel de management, The Grand e organizat în diviziile J.W. Marriott, World Class şi cea non-hotelieră formată din spaţiile de birouri, galeria comercială de lux, parcarea şi cazinoul. Un aspect interesant e cel al brandurilor de lux care au ales să vină în România în cadrul complexului şi nu stradal sau în malluri aşa cum se întâmplă în restul oraşelor europene. The Grand Avenue, aleea comercială de 5.000 de metri pătraţi, cuprinde magazine precum Roberto Cavalli, Louis Vuitton, Valentino, Alfred Dunhill, Bang & Olufsen, Ermanno Scervino, Escada, Rolex şi altele.