Toata lumea este de acord ca este vorba de o legenda urbana. Procentual insa, rezultatul finalei, cunoscuta ca Super Bowl, s-a potrivit cu tendinta bursei americane in proportie de 80%, iar nepotriviri au aparut de numai sapte ori in 36 de ani. Din aceasta cauza, legenda legata de unul dintre sporturile preferate ale americanilor continua sa-i influenteze pe superstitiosii bursei.

Pentru ei, victoria unei echipe din asociatia National Football Conference (NFC) inseamna tendinta crescatoare la bursa, iar castigarea campionatului de catre o formatie provenita din American Football Conference (AFC) anunta un an de scadere a cotatiilor.

Exista si pentru bursa romaneasca asemenea repere?

Despre corelarea Bursei de Valori Bucuresti si pietele internationale s-a discutat foarte mult in ultimul timp, evident din cauza crizei prin care trec pietele de capital. Indicii de corelare au si fost calculati de catre brokeri si a rezultat o legatura relativ stransa intre evolutia BVB si trendul bursei din New York (NYSE - New York Stock Exchange).

Analistilor de la Intercapital Invest le-a rezultat un grad de corelare de 0,52 intre indicele BET, care urmareste evolutia principalelor companii listate la BVB, si DJIA (Dow Jones Industrial Average), principalul indice american.

Aceasta nu inseamna ca indicii au mers in tandem, dar tendinta a fost in cea mai mare parte aceeasi. Corelarea este pusa pe seama activitatii institutiilor de investitii. Daca fondurile mari, prezente peste tot in lume, vand in acelasi timp actiuni de pe NYSE si de la BVB, cele doua piete vor scadea la fel.

Evident ca diferentele sunt date de marimea fiecarei burse in parte, amploarea scaderilor si a cresterilor fiind diferita. Mai curioasa pare insa corelarea dintre bursa de la Bucuresti si piata de capital din Japonia. Atentie, nu este vorba de bursa din Tokio, ci de piata valutara, mai exact de raportul dolar/yen. Posibilitatile de corelare ale acestor doua variabile par a fi la fel de intamplatoare ca acelea dintre Super Bowl si NYSE.

Totusi, dupa cum o arata graficul alaturat, evolutia BET si a USD/JPY este izbitor de asemanatoare in ultimii trei ani.

Cum s-a ajuns la o astfel de apropiere? In primul rand trebuie sa ne intrebam cine s-a gandit sa faca legatura dintre o pereche valutara, tranzactionabila pe piata forex (piata internationala de schimb valutar) si evolutia celor mai importante societati listate la BVB, grupate in indicele BET.

Graficul a fost prezentat ca o curiozitate de catre Emil Pop, freelancer in IT, pe forumul bursanoastra.ro, forum dedicat investitorilor de la BVB.

“Acum zece ani am avut o slujba in cercetare la o universitate australiana, in domeniul retelelor neurale si al inteligentei artificiale. Pe vremea aceea cautam sa descoperim corelari intre diverse seturi de date aparent fara nici o legatura”, spune Emil Pop, investitor la BVB din 2004 si din 1998 la Nasdaq, echivalentul american al pietei Rasdaq.

Ca sa putem intelege modalitatea de corelare sunt necesare cateva explicatii despre instrumentele financiare utilizate. Perechea USD/JPY este utilizata in carry trade - denumirea data operatiunii de imprumut intr-o valuta cu dobanzi mici si utilizarea banilor pentru a obtine randamente mai mari decat dobanda initiala.

Yenul japonez este moneda clasica pentru carry trade, deoarece dobanda de referinta a Bancii Japoniei este apropiata de 0,75%, iar dobanzile percepute de bancile comerciale la creditare sunt mai mici de un procent.

Speculatorii internationali se pot imprumuta in yeni, convertesc banii intr-o moneda in care dobanzile sunt mai mari (spre exemplu, lire sterline, unde dobanda de referinta este acum de 5,25%) si dupa o anumita perioada obtin profit din diferenta de randament.

Principalul risc asociat este cel valutar, in cazul intaririi yenului fata de cealalta valuta, cu posibilitatea aparitiei de pierderi. In cazul carry trade este utilizat si efectul de levier, adica speculatorul multiplica de mai multe ori banii imprumutati pentru a maximiza profitul.

Tranzactionarea in marja inseamna ca pot accesa o suma de bani depunand in cont doar 10% (sau cat permite societatea la care este deschis contul). Cel mai simplu exemplu este urmatorul: un trader imprumuta 1.000 de yeni de la o banca japoneza cu o dobanda mai mica de un procent, schimba banii in dolari si ii depune la o societate de brokeraj americana, prin care cumpara certificate de trezorerie purtatoare ale unei dobanzi de 4,5%.

Traderul a achizitionat astfel certificate in valoare de 10.000 de yeni, deoarece are o marja de 10 la 1 de la societatea cu care lucreaza. Dupa un an, speculatorul inchide contul si returneaza banii, ramanand cu un profit de peste 40% dupa achitarea comisioanelor si dobanzilor.

Bineinteles, profitul se pastreaza doar daca raportul dolar/yen ramane neschimbat. Daca yenul se intareste fata de dolar, traderul pierde, iar daca yenul se depreciaza fata de moneda americana, poate castiga chiar mai mult.

Pericolul insa ramane, iar traderii, prin strategia de investitie, inchid imediat pozitiile si returneaza banii atunci cand observa ca directia pietei devine nefavorabila. Cu alte cuvinte, atunci cand dolarul merge mai putin bine, iar yenul se apreciaza, traderii vand dolarii ca sa poata returna creditele in moneda nipona.

Yenul este astfel un activ speculativ, ca si leul romanesc. In perioade de incertitudine pe piata, aceste active sunt primele vandute, iar banii sunt redirectionati catre obligatiuni sau certificate de trezorerie, considerate plasamente sigure.

Miscarea poate fi observata usor pe graficul USD/JPY. Cat timp economia SUA a mers bine, dolarul s-a intarit fata de yen, dar in momentul aparitiei problemelor, moneda americana a pierdut mult, in ciuda eforturilor Bancii Japoniei de a stabiliza cursul (un yen puternic este defavorabil exporturilor nipone, cu efecte negative in economie).

Aprecierea yenului inseamna inchiderea pozitiilor cu active speculative si este relevanta pentru tendinta investitorilor, deoarece Japonia este una dintre superputerile economice ale lumii. Romania in schimb este o economie emergenta, cu o piata de capital pe masura. Investitorii mari au aproximativ aceleasi strategii, iar o situatie nefavorabila inseamna lichidarea sau reducerea expunerilor in instrumente cu risc crescut.

“Corelarea dolar/yen si BET poate fi relevanta pentru investitorii de la BVB, deoarece poate functiona ca indicator in avans al momentului in care vor incepe scaderile sau vor fi reluate cresterile”, spune Emil Pop.

Practic, miscarea inceputa in Japonia se va propaga mai mult ca sigur in pietele emergente, inclusiv in tara noastra. Urmarirea graficului zilnic USD/JPY ar putea ajuta la gasirea celor mai favorabile momente de marcare a profitului sau de deschidere a noilor pozitii.

Legatura dintre cele doua evolutii nu este insa batuta in cuie. In primul rand trebuie precizat ca nu exista niciodata o certitudine privind mersul burselor, iar influentele macroeconomice pot distorsiona paralelismul celor doua active. De aceea este necesar ca un investitor sa urmareasca si informatiile din afara pietei de capital inainte de a lua o decizie pe baza raportului dolar/yen.

“Graficul se potriveste la nivel de tendinte, insa corelarea ca timp este inexacta; pe un grafic realizat pe evolutia dintr-o ora, evolutia celor doi indicatori este diferita. Pe langa aceasta, trebuie luat in calcul si volumul de tranzactionare, care indica forta scaderilor sau a cresterilor”, explica Marius Ghisea, trader cu experienta pe piata forex.

Ramane insa paralelismul in tendinta. “O strategie simplista ar putea fi deschiderea unor pozitii pe termen mediu sau lung la BVB, pe actiuni bune fundamental, atunci cand USD/JPY depaseste o anumita valoare, spre exemplu 105 yeni/dolari, si lichidarea pozitiilor daca raportul scade sub 100 yeni/dolar. Dar ar fi o strategie mult prea simplista si nu poate garanta randamente”, comenteaza Emil Pop.

In plus, posibila recesiune a economiei SUA poate arunca dolarul chiar mai jos fata de cotatia din prezent, influentand decorelarea dintre evolutiile dolarului si ale celorlalte active. Un curs de 1,65 dolari/ euro, cat este estimat sa ajunga anul acesta, poate transforma moneda americana intr-o valuta in cadere libera.

Ideea corelarii intre activele speculative ramane insa valabila, la nivel de tendinte. Dolarul poate fi inlocuit cu euro sau cu alta valuta stabila si lichida. Iar in aceeasi idee de estimare a trendului poate fi verificata si piata certificatelor de trezorerie.

Cu cat sunt mai mult vandute, miscare vizibila prin volume si prin majorarea randamentului (yield - perioada in ani in care poate fi recuperata investitia), cu atat banii investitorilor institutionali intra in pietele cu risc crescut. Iar paralela intre bursa noastra mica si activele care au forta sa modifice tendinta la nivel global ramane intemeiata, pariul investitorului fiind de a le descoperi pe cele cu un grad mare de corelare.