Ce efecte ar obţine Trezoreria prin folosirea unor astfel  de instrumente? Obiectivele urmărite sunt reducerea riscului de refinanţare, îmbunătăţirea lichidităţii, diminuarea costurilor de tranzacţionare, creşterea transparenţei şi diversificarea şi extinderea bazei de investitori.

„În funcţie de finalizarea cadrului procedural şi operaţional privind operaţiunile pe piaţă secundară la nivelul BNR se are în vedere utilizarea operaţiunilor de tipul răscumpărărilor anticipate sau preschimbărilor de titluri de stat, în scopul facilitării procesului de refinanţare a seriilor cu volume mari acumulate, care devin scadente, şi a accelerării procesului de creare a unor serii de titluri de stat de tip benchmark lichide“, se arată în raportul care însoţeşte proiectul de buget pentru 2017.

Iar licitaţiile aferente operaţiunilor de răscumpărare anticipate (buy back) şi de preschimbare a titlurilor de stat (bond exchanges) ar urma să se realizeze prin utilizarea platformei electronice dezvoltate de către BNR pentru licitaţiile aferente pieţei primare.

Trezoreria statului promite că începând cu 2017 vor fi implementate cerinţele minime obligatorii de formare a preţului (market-making) pe platforma electronică de cotare şi tranzacţionare (E-Bond) dedicată dealerilor primari care va contribui la creşterea transparenţei cotaţiilor şi, implicit, a formării preţurilor aferente titlurilor de stat, asigurând premisele reducerii costurilor de tranzacţionare pentru participanţii din piaţa secundară. Oficialii din Finanţe au vorbit de mai mulţi ani despre acest proiect, menit să crească lichiditatea şi adâncimea pieţei titlurilor de stat, însă pregătirile s-au împotmolit de mai multe ori.

În vederea utilizării instrumentelor financiare derivate (swap valutar şi swap pe rata de dobândă), pentru crearea cadrului legal, procedural şi tehnic, Ministerul Finanţelor, prin Direcţia Generală de Trezorerie şi Datorie Publică, beneficiază de asistenţă tehnică din partea Trezoreriei Băncii Mondiale în cadrul unui proiect pe o perioadă de 18 luni, aflat în perioada de implementare. (Proiectul este finanţat din Fondul Social European în cadrul Programului Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020 „pentru implementarea proiectului cu tema «Dezvoltarea capacităţii de administrare a datoriei publice guvernamentale prin utilizarea instrumentelor financiare derivate»“, după cum scrie în raportul la proiectul de buget.)

Piaţa titlurilor de stat a evoluat foarte lent chiar şi după intrarea României în Uniunea Europeană. De-abia în 2011, după alte discuţii îndelungate, BNR a început să publice zilnic ratele de referinţă (fixing) pentru titlurile de stat în lei.

Şi pentru populaţie...titluri de stat

După mai mulţi ani de tergiversări, Finanţele au reluat în cele din urmă lansarea titlurilor de stat pentru populaţie, urmărind lărgirea bazei de investitori pentru cele emise pe piaţa internă. Titlurile de stat nu au mai reprezentat în ultimul deceniu un plasament vizibil pentru marea masă a populaţiei, după ce Ministerul Finanţelor a renunţat în 2005 la emisiunile dedicate persoanelor fizice. Ministerul Finanţelor din România iniţiase emiterea titlurilor de stat destinate populaţiei începând cu anul 1999.

În 2015, Finanţele au reluat emisiunile de titluri de stat pentru populaţie, însă valoarea nominală ridicată, de 1.000 de lei pe titlu, alături de procedura complicată de subscriere prin care investitorul trebuia să aleagă dobânda dintr-un interval au făcut ca subscrierile să fie reduse. În 2015, 1.236 persoane fizice au cumpărat 64.999 de obligaţiuni de stat, scoase la vânzare de Ministerul Finanţelor, fiecare titlu de stat având o dobândă de 2,15% pe an şi o maturitate de doi ani.

După ce emisiunea din 2015 nu a avut foarte mult succes, fiind subscrisă doar în proporţie de 65%, anul trecut, Ministerul Finanţelor s-a hotărât să reducă valoarea nominală a titlurilor de stat pentru populaţie de 10 ori, până la 100 de lei, pentru a face oferta mai atractivă pentru micii investitori. Finanţele au decis să vândă către populaţie 100.000 de titluri de stat, cu o dobânda anuală de 2,15% şi cu o maturitate de doi ani, valoarea totală a emisiunii fiind de 100 mil. lei.

Dobânda oferită de stat nu pare foarte ridicată, dar este dublă faţă de procentul bonificat de bănci la depozitele bancare ale populaţiei în lei. În plus, investiţia în titluri de stat prezintă avantajul că este sigură, este scutită de impozit şi dacă titlurile sunt vândute înainte de maturitate, investitorul nu îşi pierde dobânda, cum se întâmplă în cazul depozitelor bancare. Populaţia a cumpărat în 2016 de şapte ori mai multe titluri de stat faţă de valoarea anunţată iniţial. Ministerul Finanţelor a atras

735,26 mil. lei prin emisiunea de anul trecut din cadrul Programului Fidelis, ediţia Centenar, faţă de 100 mil. lei cât a anunţat iniţial. În cele trei săptămâni de subscriere, cererea a fost mare, peste 20.000 de persoane fizice cumpărând titluri de stat, de 16 ori mai multe faţă de 2015.