Într-o era în care iubirea se exprimă, vrând-nevrând, în rate, cheltuieli neprevăzute şi planuri financiare pe termen lung, banii au devenit un test de rezistenţă pentru cupluri. Un test pe care, statistic vorbind, mulţi îl pică. Peste 40% dintre cuplurile din România se ceartă pe tema banilor, iar pentru un număr tot mai mare, acest conflict devine cauza principală a despărţirii. Nu e infidelitatea, nu e lipsa comunicării – e bugetul. De ce?

Discuţiile despre bani nu sunt niciodată doar despre bani”, subliniază Nicoleta Deliu-Paşol, coordonatoarea programului naţional de educaţie financiară „Şcoala de Bani” al BCR, care a publicat acest studiu în luna februarie. Potrivit ei, în spatele unor certuri pe cardul comun, de exemplu, se ascund diferenţe de viziune despre viaţă: vrei casă mare sau vacanţe dese? Preferi să investeşti în educaţie sau să ai haine de brand? Într-un cuplu, fiecare răspuns diferit e o fisură în construcţia unui plan comun de viaţă. „Oamenii se tem de instabilitate.

Iar impredictibilitatea financiară apasă direct pe fricile noastre de bază”, crede şi Adina Vlad, sociolog şi managing partner la Unlock Market Research. De altfel, în studiile din 2024, banii nu mai sunt prima cauză a destrămării relaţiilor – au fost devansaţi de infidelitate – dar rămân totuşi pe locul al doilea.

O dovadă că educaţia financiară începe să-şi facă simţită prezenţa, dar mai e mult de lucrat. Şi totuşi, există şi veşti bune: tot mai multe cupluri româneşti manifestă o stare de „precauţie cu optimism”, spune Adina Vlad. Adică învaţă să-şi gestioneze mai bine banii, comunică mai eficient şi îşi construiesc împreună o relaţie financiară. Iar un semnal clar e că „fondul de urgenţă” a devenit un must-have în tot mai multe relaţii.

Potrivit managing partnerului de la Unlock Market Research, 53% dintre parteneri afirmă că iau deciziile financiare importante împreună, ceea ce indică o orientare clară spre parteneriate financiare egalitare. În acelaşi timp, tot mai multe familii adoptă bune practici precum fondul de urgenţă, bugetarea transparentă sau economisirea pentru obiective comune — de la vacanţe, la educaţia copiilor. Unul dintre cele mai frecvente sfaturi venite de la specialişti e simplu: vorbiţi despre bani înainte să vă certaţi pe bani. Nicoleta Deliu-Paşol spune că alinierea dorinţelor financiare e cheia. Nu există un model universal: unii aleg conturi comune, alţii îşi împart responsabilităţile în funcţie de venituri. Important e ca amândoi să se simtă confortabil şi echitabil în formula aleasă. Pentru unii, contul comun e o dovadă de încredere.

Pentru alţii, o sursă de stres. Ceea ce funcţionează, spune Nicoleta, e ca „ambii să ştie exact care sunt regulile jocului, să aibă acces egal şi să discute deschis despre priorităţi.” Dacă partenerul face achiziţii spontane, imprudente, apare conflictul. Fiecare decizie financiară devine astfel o declaraţie despre valori, despre control, despre roluri în cuplu. „Femeile nu sunt neapărat mai stresate financiar, dar sunt mai prudente”, explică Adina Vlad.

Şi da, 1 din 5 români a regretat o achiziţie impulsivă în 2024. Soluţia? Regula celor 24 de ore – amână decizia, discut-o, reevaluează. Uneori, o noapte de somn valorează mai mult decât o geantă la reducere, de exemplu. Studiul realizat a mai arătat că doar 48% dintre cupluri pun bani deoparte pentru vacanţe, dar cei care o fac nu mai văd concediul ca pe un moft, ci ca pe o formă de igienă relaţională. „Vacanţele nu mai sunt considerate o cheltuială, ci o investiţie în sănătatea mintală şi în amintiri”, punctează Adina Vlad. Ceea ce demonstrează că oamenii încep să se uite la bani şi prin prisma impactului emoţional, nu doar a cifrelor.

Planificarea financiară aduce predictibilitate, iar aceasta consolidează încrederea într-o relaţie. Atât Nicoleta Deliu-Paşol, cât şi Adina Vlad sunt de acord că educaţia financiară devine o formă de igienă relaţională. Iar interesul e uriaş: la evenimentele dedicate finanţelor în cuplu, locurile se ocupă în primele ore. Ce le lipseşte multora? O metodă practică, adaptată stilului de viaţă. „Traininguri de tip experiment financiar, în care cuplurile să descopere cum se raportează fiecare la bani, ar putea face minuni”, sugerează Adina Vlad.   

Ce e de făcut pentru ca banii să nu distrugă relaţiile?

1. Banii nu distrug relaţiile – lipsa de comunicare despre bani o face.

2. Planul financiar în cuplu trebuie să fie clar, flexibil şi revizuit constant.

3. Un fond de urgenţă e mai important decât o cină romantică (pe termen lung).

4. Educaţia financiară salvează mai multe relaţii decât ne-am imagina.

10 întrebări şi răspunsuri din interviurile cu Nicoleta Deliu-Paşol şi cu Adina Vlad

Nicoleta Deliu-Paşol

1. Cum au ajuns problemele financiare ca una dintre principalele cauze ale  despărţirilor în România?

Ca orice altă problemă pe care nu o abordăm deschis – nu vorbim despre ce ne dorim de la bani, care sunt obiectivele noastre în viaţă, cum arată relaţia noastră cu banii, care sunt credinţele pe care le avem despre bani, cu care am venit din copilărie. Şi, în general, banii sunt foarte legaţi de tot ce înseamnă viziunea despre viaţă: casă mare, maşină nouă sau vacanţe multe? Educaţie sau haine? Toate acestea sunt lucruri despre care trebuie să discutăm deschis.

2. Care sunt cele mai mari provocări financiare pentru cupluri în 2025?

Alinierea dorinţelor şi a obiectivelor financiare.

3. Cum ar trebui să se împartă responsabilităţile financiare într-un cuplu?

Ca toate celelalte responsabilităţi, într-un mod care să fie corect faţă de fiecare partener, de dorinţele fiecăruia. Nu cred că există un model universal, aşa cum fiecare cuplu e diferit, şi responsabilităţile financiare sunt diferite. Ce contează este discuţia deschisă şi asumată, care să îi facă pe amândoi să se simtă bine cu modul de funcţionare a vieţii financiare în cuplu.

4. Cum pot evita cuplurile deciziile financiare pripite?

Planificând şi discutând deschis despre lucrurile pe care vor să le construiască în viaţă, despre obiective financiare şi despre comportamente responsabile.

5. Ce soluţii financiare ar putea ajuta cuplurile să crească împreună?

Să îşi facă nişte reguli legate de cheltuielile comune – aici poate să ajute un cont comun la care să aibă amândoi carduri ataşate, să aibă un fond de urgenţă la care să aibă acces amândoi, asigurări care să le dea linişte că nu devin o povară pentru celălalt şi pensii private care să le asigure un venit sigur la bătrâneţe.

Discutaţi, planificaţi, analizaţi, rediscutaţi, fiţi sinceri cu lucrurile pe care vi le doriţi, dar şi cu modul în care voi vă raportaţi la bani! -
Nicoleta Deliu-Paşol, coordonatoarea programului naţional de educaţie financiară „Şcoala de Bani” al BCR
 

Adina Vlad

1. Cum a afectat creşterea costurilor de trai relaţiile de cuplu?

În România, oamenii spun că se trăieşte mai bine, deci costurile de trai nu au devenit mai mari în raport cu veniturile. Rezultatele din studiul de anul acesta indică o echilibrare a vieţii financiare în vieţile familiilor din România, în sensul că oamenii au învăţat destul de multe lucruri despre bani cât să nu îi mai lase să strice armonia în familii. Anul trecut banii erau pe primul loc ca motiv de ceartă, anul acesta neajunsurile financiare se află pe locul doi ca motiv de destrămare a unor familii, după infidelitate.

2. Cât de comună este tendinţa de a împărţi veniturile şi cheltuielile? 

Marea majoritate a cuplurilor (aproximativ 50%) spun că veniturile şi cheltuielile sunt la comun, la fel şi restul responsabilităţilor financiare. Atunci când comparăm femeia cu bărbatul însă, la restul de 50% din cupluri unde deciziile sunt împărţite, procentele cresc uşor în favoarea bărbatului – el contribuie mai mult, e uşor mai activ în a face cheltuieli sau achiziţii spontane, dar diferenţele sunt mici. Când e vorba de achiziţii majore, 84% din cupluri spun însă că deciziile se iau la comun.

3. De ce 43% dintre cupluri se ceartă pe tema banilor?

Banii lucrează foarte mult în zona de siguranţă, de supravieţuire. Fiecare partener din cuplu se simte vulnerabil în faţa unui dezechilibru financiar şi, de cele mai multe ori, din frustrare, dă vina pe cel cu care „împarte o pâine”, cum se mai spune. În plus, dacă cei doi parteneri nu au o viziune similară asupra vieţii – unul cheltuie excesiv sau se împrumută, altul este mai precaut – practicile unuia îl pot afecta şi pe celălalt, care ajunge să se simtă o victimă. Dacă într-un cuplu oamenii nu au un plan financiar comun şi o viziune similară, armonia se poate destrăma foarte repede – e ca şi cum ar clădi o casă frumoasă, dar care nu are fundaţie.

4. Ce categorie de cheltuieli provoacă cele mai multe discuţii?

Cele mai frecvente discuţii se concentrează în jurul subiectului privind raportul dintre venituri şi cheltuieli (13%), dar şi discuţii privind cheltuieli pentru achiziţionarea unui produs scump sau renovarea casei.

5. Cum s-a schimbat percepţia asupra nunţilor şi cheltuielilor aferente?

37% din respondenţi spun că vor participa la mai puţine nunţi, în principal pentru că se aşteaptă ca frecvenţa lor să scadă, mai ales a nunţilor cu mulţi invitaţi.

Dacă într-un cuplu oamenii nu au un plan financiar comun şi o viziune similară, armonia se poate destrăma foarte repede – e ca şi cum ar clădi o casă frumoasă, dar care nu are fundaţie. - Adina Vlad, sociolog şi managing partner la Unlock Market Research