Albalact Alba Iulia (ALBZ) sau Prospectiuni Bucuresti (PRSN), companii percepute in ultimul an ca vedete ale Bursei de Valori Bucuresti, fiind cautate inclusiv de catre investitorii straini, vor fi transferate potrivit deciziei CNVM pe un sistem de tranzactionare ale carui reguli si model de functionare nu sunt inca foarte clare. Cu alte cuvinte, decizia aduce un plus de incertitudine pe o piata de capital care nu reuseste sa iasa din criza care o macina de aproape un an.

“Aceasta retrogradare aduce grave prejudicii investitorilor, Bursei de Valori Bucuresti, brokerilor, fondurilor de investitii si in general pietei de capital din Romania”, sustine Asociatia Brokerilor. O pozitie similara a fost exprimata si de Asociatia Investitorilor pe Piata de Capital, care considera ca “transformarea RASDAQ intr-un sistem alternativ de tranzactionare ar afecta puternic imaginea intregii piete de capital din Romania, fapt cu atat mai grav cu cat el s-ar produce in contextul crizei financiare mondiale”.

Reprezentantii CNVM sustin insa ca decizia Comisiei nu schimba cu nimic situatia de pana acum. “Nu se intampla nimic in ceea ce priveste conditiile de transparenta sau cu regulile de delistare, care raman aceleasi ca si pana acum”, spune Radu Toia, director general al directiei de autorizare si reglementare din cadrul CNVM. Brokerii spun insa ca aceasta transformare ar crea confuzie, intrucat cei care au investit in actiuni “pe o piata organizata si reglementata” s-ar regasi in postura de actionari la societati de pe o piata nereglementata, ceea ce ar conduce la pierderea increderii in piata de capital romaneasca.

“Nu exista prevederi in legea pietei de capital pentru sistemele alternative de tranzactionare in ceea ce priveste ofertele publice, obligatiile emitentilor (rapoarte periodice, rapoarte curente), obligatiile de raportare ale persoanelor ce detin anumite pozitii in cadrul societatii, alegerea membrilor consiliului de adminstratie prin metoda votului cumulativ sau raportari ale tranzactiilor realizate de persoane initiate”, sustin reprezentantii Asociatiei Brokerilor. In plus, organismele de plasament colectiv care detin actiuni ale societatilor de pe RASDAQ s-ar afla in situatia de a fi incalcat prevederile legii care restrictioneaza investitiile fondurilor exclusiv in valori mobiliare admise pe o piata reglementata, iar decizia acestora de a vinde actiunile ar exercita o mare presiune asupra preturilor de piata, conducand la prabusirea acestora, afectand emitentii si pe ceilalti actionari.

Perceptia asupra acestei piete a fost inca de la inceput neclara, nefiind cert daca este vorba de o piata reglementata sau nu. Cu toate acestea, in primii ani de functionare, Bursa RASDAQ a fost chiar mai mare decat Bursa de Valori Bucuresti din punctul de vedere al valorii tranzactiilor, pe aceasta piata fiind listate companii importante la nivel national, cum ar fi combinatul siderurgic Sidex Galati (actualmenle Arcelor Mittal Galati) sau producatorii de ciment Lafarge Romcim si Romcif Fieni.

Piata RASDAQ a fost lansata la 26 octombrie 1996, ca rezultat al necesitatii unui cadru institutional si tehnic pentru tranzactionarea tuturor actiunilor distribuite in cadrul Programului de Privatizare in Masa. Piata a fost creata dupa modelul celebrei Burse Electronice NASDAQ de la New York, in urma unui Memorandum semnat in 1994 de catre guvernele Romaniei si SUA. Acronimul RASDAQ provine de la: Romanian Association of Securities Dealers Automated Quotation.

La inceput, Bursa Electronica RASDAQ nu a functionat ca o piata reglementata, cel putin dupa modul in care este defi nita in prezent o piata reglementata, fiind un sistem unde erau tranzactionate actiunile catorva mii de companii in cadrul carora Guvernul distribuise actiuni in cadrul Programului de Privatizare in Masa. Cea mai mare parte a acestor companii nu intrunesc nici acum criteriile de listare pe o piata reglementata. Pe parcurs, insa, Bursa RASDAQ si-a creat propriile reguli, iar companiile listate pe aceasta piata au inceput sa fie diferentiate, unele dintre ele ajungand sa respecte aceleasi reguli care se aplica si in cazul companiilor listate la Bursa de Valori.

De exemplu, in octombrie 2002, au fost create primele categorii de excelenta (Categoria I si Categoria a II-a), unde companiile erau admise pe baza unor criterii legate de capital social, cifra de afaceri, profit si dispersia actionariatului. Cu toate acestea, statutul RASDAQ a ramas multa vreme neclar, unii numind-o piata extrabursiera, spre nemultumirea brokerilor si a reprezentantilor pietei. RASDAQ a ajuns chiar subiect de gluma dupa ce cantareata de muzica populara Irina Loghin, pe atunci deputat, intrebata ce parere are de fraudele de pe aceasta piata, a raspuns: “Daca a furat, sa mearga si RASDAQ la puscarie”.

La 1 decembrie 2005, Bursa Electronica RASDAQ a fuzionat cu Bursa de Valori Bucuresti, devenind o componenta a BVB. Procesul de restructurare a pietei RASDAQ a continuat, companiile fiind impartite pe doua segmente: primul cuprinde companiile lichide, care au fost introduse la tranzactionare pe sistemul Bursei de Valori Bucuresti (RGBS) si care trebuie sa respecte reguli de raportare similare celor de pe Bursa, iar al doilea segment, similar unei piete nereglementate, cuprinde companiile nelichide, care se tranzactioneaza pe un sistem alternativ (XMBS).

In momentul realizarii acestei delimitari, in 2006, reprezentantii Bursei de Valori Bucuresti sustineau ca acesta este un prim pas pentru promovarea celor mai importante companii de pe RASDAQ intr-o categorie a BVB, urmand ca restul de companii sa fie tranzactionate pe un sistem alternativ de tranzactionare (ATS) operat de BVB. In noiembrie 2007, Consiliul Bursei a inaintat catre CNVM un proiect prin care propunea aducerea la cota Bursei a circa 400 de companii listate pe RASDAQ.

CNVM a ignorat insa propunerea BVB, hotarand ca toate companiile de pe RASDAQ sa fie transferate pe sistemul alternativ de tranzactionare. Din punct de vedere practic, insa, multe companii de pe RASDAQ au fost percepute in ultimii ani ca apartinand unei piete reglementate, respectand cerinte de raportare similare celor de la Bursa. In schimb, aceste companii s-au bucurat de o atentie ridicata din partea investitorilor, reusind sa atraga in actionariat fonduri de investitii puternice si sa obtina finatari importante prin intermediul majorarilor de capital.

Retrogradarea lor in acest moment, chiar si formal, pe o piata nereglementata ar fi o lovitura de imagine. Cat de receptivi vor fi reprezentantii CNVM la protestele tuturor jucatorilor din piata pe care o supravegheaza ramane de vazut. Un lucru este cert: Comisia a reusit prin aceasta decizie controversata sa starneasca inca un scandal pe o piata care are nevoie de liniste si stiri pozitive ca sa iasa din criza.