Sistemul de pensii obligatorii, asa-numitul pilon II, nu poate asigura la varsta retragerii din munca venituri spectaculos de mari - si nici nu este, de fapt si de drept, rolul sau sa imbogateasca pe cineva, ci doar sa asigure un nivel de trai cat de cat decent. Pana una-alta, contributiile care se vor indrepta spre acest sistem sunt mici - si oricat de bine ar fi ele investite de catre administratori, castigurile nu pot fi altfel decat proportionale cu sumele investite.

In 2008, procentul care va fi transferat dinspre sistemul public spre cel privat este de 2% din venitul brut al contributorului, procent ce va creste progresiv cu 0,5% in fiecare an. Astfel, in 2016 contributia la fondul de pensii privat obligatoriu va fi, potrivit legislatiei actuale, de 6% din venitul brut al participantului. Un calcul simplu arata ca, si la un venit destul de consistent de 1.000 de euro pe luna, sa spunem, contributia lunara nu este foarte mare. In contul unui participant cu un astfel de nivel de venituri s-ar aduna urmatoarele contributii: in primul an 240 de euro (corespunzator unei contributii lunare de 20 de euro), in al doilea an un total de 300 de euro (la o contributie lunara de 25 de euro) si tot asa, pana in 2016, cand contributia anuala ar fi de 720 de euro. In total, in contul respectivului participant se strang in tot acest interval (fara a pune la socoteala comisioanele percepute de administratori, randamentele obtinute prin investire si eventualele cresteri salariale) circa 4.300 de euro. O proiectie pe termen lung este insa greu de facut, in conditiile in care nivelul acestor contributii s-ar putea schimba - iar discutii in acest sens (la nivel de teorie inca) au aparut deja.

In completarea produselor obligatorii exista - cu o oferta destul de limitata pentru moment, dar care va creste fara doar si poate in anii ce vin - si pensiile facultative. Si in acest sistem (mai permisiv in privinta categoriei de angajati care au acces la el), nivelul contributiei este limitat. Mai precis, contributia pe care o poate face un participant este limitata la 15% din venitul sau lunar brut. La acelasi exemplu al angajatului ce are un venit lunar brut de 1.000 de euro, contributia anuala pe care ar putea acesta sa o depuna pentru o pensie facultativa este de maxim 1.800 de euro. Din aceasta suma totala, legislatia actuala prevede insa o deductibilitate fiscala doar pentru maxim 200 de euro pe an. In acest moment - la doar cateva luni de la lansarea sistemului - este aproape imposibil de estimat ce venit vor aduce pensiile obligatorii si/sau facultative peste ani buni de acum inainte, cu atat mai mult cu cat acesta depinde mult de cuantumul si perioada de contributie, dar si de randamentele pe care le pot obtine administratorii de fonduri. Estimativ insa, cu o contributie lunara de 150 de euro (ca in modelul de mai sus), un barbat ce economiseste timp de 30 de ani ar putea avea o pensie de circa 4.500 de euro anual, potrivit unui instrument de calcul al Aviva.

Pentru cei ce si-ar dori un venit mai mare si dispun de posibilitatea de a face investitii suplimentare, mai exista si alte posibilitati de plasare a banilor. Pentru fiecare dintre acestea riscul este diferit - dar pe masura si randamentul pe care il pot oferi.

Cel mai la indemana este, pentru oricine, banalul (dar si cel mai sigur si usor de urmarit) depozit bancar. Fara a oferi randamente prea mari, depozitul bancar ofera in schimb siguranta si destul de multa predictibilitate. In medie, un depozit constituit pentru un an ofera in prezent dobanzi variabile cuprinse intre 1,3% si 5% pentru moneda europeana si 3% si 8% pentru lei. In genere, dobanda fixa este ceva mai mica, dar ofera mai multa predictibilitate pentru depunator. Trebuie insa avut in vedere ca randamentul depozitelor se impoziteaza cu 16% si exista, in plus, si diferite comisioane percepute de banca.

Asigurarea de viata cu componenta investitionala (de tip unit-linked, cum se mai numeste) este, pentru cei ce au posibilitatea de a investi o anumita suma pe termen lung si foarte lung, un alt plasament potrivit. Practic, din contributiile lunare, o parte este folosita pentru componenta de protectie, in timp ce cea mai mare parte din prima este investita in diferite instrumente financiare. In Romania, aceste produse au un istoric suficient de indelungat pentru a oferi potentialului contributor macar o idee despre ceea ce pot sa ofere - chiar daca performantele din trecut nu sunt, nici pe departe, o garantie si pentru realizarile viitoare. Totusi, pentru a da doar cateva exemple, programul in lei cu grad scazut de risc oferit de ING Asigurari (Mixt RON) a inregistrat din decembrie anul trecut o crestere de 7,72%; programul de investitii in dolari cu risc ridicat a avut, de la acelasi moment, o crestere de 7,37%, in timp ce programul in dolari cu investitii pe piata monetara a avut o crestere de 4,5%. Programele similare ale Aviva au avut randamente intre 4,4 si 4,7% pentru lei din decembrie 2006 pana in prezent, intre 7,9% si 17,3% pentru cele in dolari si minus 3,7 si 7,31 pentru cele in euro.

Fondurile mutuale, produse ce pot oferi la randul lor grade diferite de risc si castig, sunt o alta optiune de economisire/investire pe termen lung. De la inceputul anului si pana in prezent, randamentul mediu pe aceasta piata a fost un pic peste 12%, insa procentul variaza foarte mult in functie de gradul de risc al fondului.

Alternativa valida pentru investitorul neexperimentat a plasamentelor facute direct pe bursa, fondurile mutuale pot oferi deschiderea spre castigurile consistente de pe piata de capital, insa, pe masura, si a pierderilor.

Oricare ar fi, in final, modalitatile de a pune „ban peste ban“ pentru un trai mai decent la varsta pensionarii, doua lu-cruri trebuie avute in vedere de la bun inceput. In primul rand, cele mai potrivite sunt instrumentele cu scadente cat mai indelungate si randamente (cat de cat) garantate. Si, pentru ca in discutie se pune chiar traiul fiecaruia, poate ca uneori castigul mai mic este de preferat in fata unor mai riscante promisiuni de imbogatire peste noapte.

Puncte cheie

PENSII OBLIGATORII. Cotizarea la sistemul pensiilor administrate privat nu presupune pentru angajat niciun cost suplimentar, ci doar virarea unei parti a contributiilor de pensii (CAS) deja platite in sistemul public catre un fond de pensii administrat privat. In 2008, contributia care merge spre fondul de pensii privat va fi de 2% din salariul brut, procent ce va creste progresiv cu 0,5% in urmatorii ani. Cuantumul pensiei obligatorii administrate privat se stabileste (la finele perioadei de contributii) pe baza calculului actuarial si a activului personal net aflat in contul contributorului. Activul personal din cont nu poate fi folosit decat pentru stabilirea unei pensii si in nici un alt scop. Prin lege, suma totala cuvenita pentru pensia privata nu poate fi mai mica decat valoarea contributiilor platite in decursul anilor, din care se scad penalitatile de transfer si comisioanele legale.

PENSIE FACULTATIVA. Unul dintre avantajele pensiilor facultative sta in deductibilitatea fiscala a contributiilor - care, desi mica (maxim 200 de euro pe an), aduce din start un randament de 16% investitiei. Contributia maxima la un fond de pensii poate fi de 15% din venitul salarial brut lunar. La pensii, accesul la banii economisiti este restrictionat, in timp ce la asigurari banii pot fi retrasi oricand (chiar daca, retrasi dupa o perioada scurta de timp, aduc pierdere si nu profit). In plus, la pensii, administratorul trebuie sa garanteze macar contributiile efectuate (fara comisioane), in timp ce la asigurari, riscul este transferat total participantului.

INVESTITII UNIT-LINKED. Asigurarile unit-linked presupun plasarea unei parti din contributie in fonduri administrate de societatea de asigurari sau de un administrator extern. In cazul acestor produse exista insa si o componenta de asigurare de viata, spre care merge o parte din contributie. In Romania, politele unit-linked au

aparut in urma cu aproape zece ani, iar pe piata exista acum mai multe companii ce le ofera. Printre acestea se numara Interamerican, Aviva Asigurari de Viata, ING Asigurari de Viata, Allianz-Tiriac, Generali, KD Life, iar BCR Asigurari de Viata si-a anuntat intentia de a le introduce in oferta. Anul trecut, randamentele programelor de investitii unit-linked au variat intre o pierdere de peste 7% si un castig de mai bine de 30%.

DEPOZITE BANCARE. Fara a oferi randamente foarte mari, depozitul bancar ofera siguranta si destul de multa predictibilitate. In medie, un depozit constituit pe o perioada de un an ofera in prezent dobanzi intre 1,3% si 5% pentru moneda europeana si 3% si 8% pentru lei. Randamentul depozitelor se impoziteaza cu 16% si exista, in plus, si diferite comisioane percepute de banca.