Uzina mamut a Fiat de la Tychy, care a scos pe portile ei cam jumatate de milion de masini anul trecut, ar putea sa aiba niste raspunsuri pentru Chrysler (dar si pentru Ford si General Motors), care se zbate sa isi recastige suflul dupa faliment si sa-si reduca dependenta de camionete si de SUV-uri. Pentru cei ce-si aduc aminte de Fiat inainte de jenanta retragere de pe piata americana - cand ajunsese ca initialele numelui sau sa fie interpretate drept venind de la "Fix It Again, Tony" ("Repar-o iarasi, Tony") - producatorul italian ar putea parea un model nepotrivit.

Compania a parasit SUA la inceputul anilor '80 dupa probleme pe scara larga privind calitatea modelelor sale. Dar Fiat a trecut printr-o revolutie sub conduceea lui Sergio Marchionne, care a devenit director executiv in 2004, ridicand standardele de calitate si fiabilitate la fabricile sale, precum cea din Tychy, si perfectionand arta de a construi masini mici cu eficienta mare. Chrysler spera sa poata face acelasi lucru, dupa ce Fiat si-a asumat controlul companiei americane. "Suntem norocosi ca e criza", spune Zdzislaw Arlet, directorul uzinei de la Tychy, neputandu-si stapani ironia la adresa masinilor mari si a camionetelor care au detinut intotdeauna intaietatea in industria auto. "Acum, dimpotriva, toti vor sa construiasca masini mici."

La Tychy, unul dintre secrete este flexibilitatea: cea mai recenta tehnologie robotizata este echilibrata de prezenta muncitorilor care pot schimba rapid modelele ca sa se adapteze la modificarea cererii de pe piata. Acesta este unul dintre motivele pentru care Tychy lucreaza la foc continuu, sase zile pe saptamana, in vreme ce majoritatea altor uzine auto din SUA si Europa functioneaza la capacitate redusa, crescand intervalul costisitor de timp in care utilajele nu sunt folosite. Cea mai mica masina a Chrysler, modelul Dodge Caliber compact, este cu o treime mai grea (cam 454 kg) decat modelul Fiat 500 care se vinde ca painea calda si se fabrica exclusiv la Tychy. Sefii Fiat spun ca scopul lor este nu doar sa produca modele europene subcompacte la uzinele Chrysler din America de Nord; ei vor ca managerii Chrysler sa invete cum sa grabeasca introducerea de masini mai mici in SUA, pe care americanii sa-si doreasca sa le cumpere - cum ar fi noua versiune a Sebring, in acelasi timp cu cresterea eficientei, dupa modelul Fiat de la Tychy.

Oferta Chrysler, spre deosebire de cea a Fiat, a fost dominata multa vreme de modele Jeep si SUV-uri sau de camionete ca Dodge Ram, automobilele insumand doar 30% din vanzarile mondiale ale Chrysler de anul trecut. Pe masura ce vechiculele de mari dimensiuni au scazut in preferintele publicului din cauza preturilor mari la benzina si a recesiunii, vanzarile Chrysler la nivel mondial s-au prabusit, cazand cu 44% in prima jumatate a lui 2009, comparativ cu perioada similara a anului trecut. "E foarte greu sa treci de la modele mari la cele mici, dar ei sunt aici ca sa compare si ca sa invete", spune Arlet, in timp ce trece printr-o jerba de scantei scoasa de unul dintre robotii de pe linia de asamblare.

"Aceasta uzina a fost gandita de la inceput ca sa produca masini mici." Combinatia ideala intre roboti automatizati si factorul uman a fost cruciala pentru succesul uzinei de la Tychy, spune Ron Harbour, consultant industrial american de la firma de consultanta Oliver Wyman. Succesul nu vine automat cu cat ai mai multi roboti. "Daca ai si oameni, poti schimba modelele de pe linia de asamblare intr-o zi sau intr-o saptamana", spune Harbour. "Or, cu roboti nu poti face asa ceva." Fabrica de la Tychy are circa 5.000 de angajati, intre care 1.700 au fost recrutati anul trecut, ca sa faca mai multe Fiaturi, dar si mai multe Ford Ka. Dimensiunile impresionante ale uzinei - care se intinde pe 400.000 de metri patrati - sunt inca un avantaj pentru ea.

Desi comparatiile exacte sunt dificile, Harbour vorbeste despre uzina Chrysler de la Belvidere, statul Illinois, comparabila cu cea de la Tychy, de vreme ce produce si modele mici. Dar productia anuala de la Belvidere, de circa 265.000 de masini, este putin peste jumatate din cea a uzinei poloneze. Arlet este tot timpul in cautarea de solutii cat mai bune pentru economii de timp si de bani, recunoscand ca se inspira de la faimosul sistem Kaizen al celor de la Toyota: in loc sa adauge lichidul de frana, benzina, apa si celelalte fluide din masina la fiecare pas de productie, o masinarie de pe fiecare dintre cele trei linii de asamblare ale uzinei pune toate lichidele la fiecare vehicul. "O masina iese de pe linia de asamblare la fiecare 55 de secunde", spune Arlet. "In 1996, dura de doua ori mai mult." Odata cu noua tehnologie a venit si o mai mare atentie pentru calitate.

Cam cu trei ani in urma, muncitorii au primit cate un numar propriu de identificare pe care-l stampileaza pe fiecare componenta a masinii pe care o asambleaza; astfel, orice problema de la finalul liniei poate fi atribuita corect autorului ei. Ca urmare, spune Arlet, numarul de masini care ies de pe linia de asamblare cu defecte a scazut de la 20% in 1996 la 4% acum - o cifra superioara, potrivit lui Harbour, celor de la uzinele din SUA si Europa Occidentala. "La acest moment, uzina de la Tychy este cea mai buna a Fiat, din punct de vedere al calitatii", spune Giuseppe Volpato, profesor de economie la Universitatea din Venetia, care a studiat indelung compania. "Cred ca Polonia devine un punct de referinta pentru intreaga organizatie, chiar si pentru Italia."