Aventuri la Sarajevo cu Emir Kusturica (VIDEO)
La noi, sau oriunde în lume, Emir Kusturica nu mai trebuie prezentat, iar această autobiografie - recent lansată, în versiune românească, la Bookfest 2012 – este un dar imens pentru toţi fanii autorului.
Dacă filmele lui de debut ("Ce mai ştii de Dolly Bell?" sau "Tata în călătorie de afaceri") au o cromatică apăsat balcanică şi indică limpede sorgintea autorului, individ născut la porţile Orientului, "unde totul este privit cu lejeritate", odată cu "Arizona Dream" şi "Underground", regizorul a devenit un bun cultural universal, privit cu simpatie şi admiraţie, chiar atunci când opiniile lui sunt contrariante. În paralel, în ultimii ani, Emir străbate lumea la cârma propriei formaţii - The No Smoking Orchestra.
Oricât de mult din fibra personalităţii şi biografiei sale s-a mutat însă în opera sa, niciodată acest lucru nu a fost făcut explicit. Parcurgând paginile (nu puţine) ale acestui volum, vom avea prilejul să urmărim pas cu pas viaţa lui Emir, perioada şcolii primare, etapa şotiilor, a bătăilor de cartier şi a meciurilor de fotbal de pe maidan, a primelor elanuri erotice, vremea studiilor universitare pragheze şi a celui dintâi amor matur (care, coincidenţă, este şi singurul care i-a marcat viaţa; e vorba despre relaţia cu viitoare sa soţie, Maja) şi, desigur, timpul gloriei şi al recunoaşterii dincolo de frontierele Bosniei, iluminat de prietenia cu Johnny Depp şi de miracolul contactului (de un haz absolut nebun) cu filmele lui Fellini.
Trebuie precizat însă că acestui ultim segment, precum şi celui al turnării filmelor sale, li se acordă un spaţiu minor, în raport cu acela realmente marcant, al tinereţii. Pentru că acolo s-au legat cu adevărat lucrurile şi atunci s-a copt geniul său vizual. Iar cultura sa nu a venit din studiul pe băncile bibliotecilor sau al cinematecilor, ci din contactul nemijlocit cu oamenii din Sarajevo, cu minunaţii golani din Gorica şi, mai ales, cu părinţii săi - Senka şi Murat - care i-au fost nu doar sfetnici de taină, ci şi modele existenţiale.
O carte din care răzbate nostalgia după vremuri apuse (chit că că acele vremuri erau ale comunismului titoist), în care nu ne izbim însă nici de tristeţe şi nici de eşecuri, pentru că, aşa cum a fost, viaţa marelui Kusturica a contabilizat doar frumuseţe, strălucire şi căldură.
Emir Kusturica, "Unde sunt eu în toată povestea asta?", Editura Polirom, Bucureşti, 2012
CONCERT Emir Kusturica & The No Smoking Orchestra, 27 feb. 2012, Bruxelles:
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro