Intre masca samuraiului si impulsul gay interzis
In 1970, marele scriitor nipon Yukio Mishima isi punea capat zilelor, prin seppuku, urmand exemplul samurailor de altadata. Era in culmea gloriei, premiile si recunoasterea internationala il coplesisera, insa demonii interiori, obsesia propriei "ciudatenii" continuau sa-l devore.
Poate ca acest roman autobiografic (cel care, de altfel, i-a adus, in 1948, notorietatea literara) este cel mai in masura sa-i explice gestul final. "Pentru mine, cuvantul 'femeie' nu evoca mai multa senzualitate decat cuvantul 'matura' sau 'creion'", spune Mishima.
In lupta continua impotriva pornirilor sale homosexuale, eroul cartii se straduie sa-si construiasca o masca impenetrabila si sa interpreteze partitura unui om "normal". Pune in scena tot soiul de mecanisme menite sa-i anuleze diferenta si sa-si refuleze dorintele reale. Se indragosteste de Sonoko, sora unui prieten, si se napusteste intr-o iubire artificiala, ca sa-si satisfaca nevoia de onorabilitate. Jocul nu-i va aduce insa decat un nou val de suferinte.
Yukio Mishima, "Confesiunea unei masti", Humanitas Fiction, Bucuresti, 2011
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
