La inceput a fost invazia pizzeriilor si a restaurantelor cu specific italian. Gusturile au evoluat si au aparut restaurantele exotice, unde consumatorii romani au descoperit sushi, puiul marinat la gratar cu sos de alune sau carnea de vita in sos picant de cocos. Pentru cei care nu se multumeau doar cu mesele de lux la restaurant si visau sa aduca mancaruri gourmet si in meniul de acasa s-au inventat magazinele cu delicatese, unde se gaseste orice, de la foie gras la vinuri fine.

Ultima moda pe piata mancarurilor de lux este sa fii membru intr-o asociatie gourmet, unde, pe langa faptul ca ai parte de toate acestea, mai si schimbi o parere-doua cu alti pasionati de haute cuisine. Luna trecuta s-a lansat si in Romania Chaine des Rotisseurs, o organizatie internationala pentru care mesele gourmet sunt la mare pret.

Confreria are la baza traditiile si practicile breslei franceze a rotisorilor de gaste – gasca fiind foarte apreciata in Evul Mediu. Istoria confreriei include povesti cu regi, personaje carismatice si, bineinteles, mancaruri fine. In 1610, in timpul regelui Ludovic al XIII-lea, breasla a primit recunoasterea regelui si propriul blazon. Timp de patru secole, Fratia Rotisorilor a dezvoltat arta culinara, dar sistemul breslelor a fost desfiintat dupa Revolutia Franceza, in 1793. Rotisorii au fost practic dati uitarii pana in 1950, cand Auguste Becart, Jean Valby si Printul Curnonsky, impreuna cu Louis Giraudon si Marcel Dorin, au reinviat societatea si au creat confreria Chaine des Rotisseurs.

Membrii confreriei au o poveste cel putin la fel de spectaculoasa precum preparatele cu care se delecteaza. De exemplu, Curnonsky este pseudonimul lui Maurice Edmond Sailland, un scriitor francez proclamat Printul Gastronomilor, titlu pe care l-a primit printr-un referendum organizat de cotidianul francez Paris Soir printre 3.000 de bucatari-sefi in 1927. Iar de atunci, acest titlu nu a mai fost acordat nimanui. Printul era atat de renumit printre gastronomii francezi, incat 80 de restaurante din zona Parisului aveau in permanenta o masa rezervata pentru el. Legenda spune ca in ultimii ani ai vietii devenise atat de corpolent, incat nu se mai putea deplasa si era nevoie de sase prieteni care sa-l transporte la restaurantele preferate.

In prezent, confreria are membri profesionisti (bucatari, proprietari de hoteluri sau restaurante) si neprofesionisti, adica simpli pasionati de gastronomie din peste 127 de tari. Printre cei mai cunoscuti membri ai organizatiei se numara fostul presedinte american Bill Clinton, printul Albert de Monaco sau regina Rania a Iordaniei. Sediul international se afla in capitala restaurantelor de lux, la Paris.

Octavian Fagarasu, om de afaceri si medic stomatolog, este membru al Chaine des Rotisseurs din Italia de aproape cinci ani si a avut ideea aducerii Confreriei in Romania. "Imi place foarte mult sa gatesc, dar si sa savurez mancarea, iar cu cativa ani in urma am participat la o intalnire a confreriei din Italia si mi-am dat seama ca imi doresc sa devin membru", isi aminteste Fagarasu, care spune ca a avut nevoie de doua recomandari pentru a fi acceptat in organizatie. De atunci a participat la nenumarate mese si evenimente organizate de confrerie, dar cel mai bine isi aminteste ca a fost impresionat de primul sau weekend petrecut in calitate de membru cu drepturi depline. 

"Intalnirea a durat patru zile si a avut loc in statiunea balneara Meran, la hotelul Palace. Mesele au constat in general in cinci feluri de mancare, o combinatie intre bucataria tiroleza si cea internationala."

Initierea membrilor se face dupa un ritual care aminteste de ungerea cavalerilor medievali. Imaginati-va o scena dintr-un film cu regele Arthur in decorurile moderne ale celor mai luxoase restaurante ale lumii. Intr-o sala plina cu membri care poarta blazonul organizatiei, initiatii trebuie sa rosteasca urmatoarele cuvinte: "Jur ca am sa respect bucataria, bucatarul, mancarea si bauturile asa cum trebuie". Seful organizatiei este responsabil de intregul ritual, o desfasurare de forte asemanatoare cu incoronarea unui rege.

In plus mesele sunt si o ocazie potrivita pentru networking. "Nu se duce nimeni acolo sa faca afaceri, dar nimeni nu se supara daca se intampla sa se incheie vreun parteneriat", spune Fagarasu. Si pentru ca omul de afaceri isi imparte viata intre Romania si Italia, s-a gandit sa aduca si in Romania atmosfera confreriei: "Am avut foarte mult sprijin si din partea sefului confreriei din Italia, mai ales ca au mai fost cereri venite de la romani pentru infiintarea unei Bailliage Nationale (confreria locala, n.red.), dar acestea inca nu s-au concretizat".

Pasionatii de gastronomie care doresc sa faca parte din confrerie trebuie sa plateasca la inceput o taxa de 250 de euro si o cotizatie anuala de membru de 200 de euro. "Imediat ce se vor in-scrie primii 35 de membri, Parisul ne va comunica data potrivita pentru primul eveniment. Inca oscilam in a ne decide daca sarbatoarea va dura doua zile jumatate sau trei zile jumatate". Evenimentele organizate de confreriile din toata lumea sunt adevarate spectacole in care actorii sunt marii maestri bucatari ai globului. De exemplu, confreria din Israel a organizat "Diner du Cinema"  in restaurantul Barcarola din Kfar Saba, un orasel aflat la nord de Tel Aviv. Tema a fost mancarea din filme, iar meniul a inclus printre altele "Timpano di Ziti", pastele infatisate in filmul "Big Night" cu Stanley Tucci, sau pui in sos de ciocolata, ca in filmul "Chocolat" cu Juliette Binoche. Continutul fiecarui fel a fost explicat de un specialist in timp ce pe marele ecran rulau scene din filmele respective.

Iar cinele de gala sunt momente de referinta. La cina din decembrie 2006 din Italia au participat 100 de gastronomi, printre care John Nocita, directorul The Italian Institute for Advanced Culinary and Pastry Arts, sau Walter Zanoni, bucatarul-sef premiat de revista CondeNast. Decorul evenimentului a fost Calabria, in sudul Italiei, cu palmieri, arhitectura in stil baroc si mare calma. Meniul a fost ales special pentru a ilustra tema toscana. Mancarurile au avut ca ingredient predilect trufele albe din Alba, dar au incorporat si elemente locale traditionale - fructe de mare, branzeturi si ierburi.