Schiul a fost transformat de Austria intr-o afacere de peste un miliard de euro anual. Am incercat sa scoatem la lumina secretele din spatele business-ului cu zapada, viteza si adrenalina, ce ii determina inclusiv pe multi romani sa calatoreasca peste o mie de kilometri pentru o vacanta la schi in Alpi.
Obositi dupa alunecarea in viteza, cateva sute de schiori isi lasa echipamentul pentru o cana cu vin fiert pe terasa cabanei de pe ghetarul Rettenbacher din Solden. O simpla pauza de remontare, in care se verifica harta cu partii si se pune la punct planul pentru urmatoarea repriza de schi. Desi pare o poveste de vacanta de iarna, scenariul se intampla la final de aprilie si se repeta aproape identic pana la sfarsitul lunii mai, intr-o adevarata uzina de turism de schi care produce venituri de peste un miliard de euro anual.
De altfel, Austria a fost destinatia de schi numarul unu pentru turistii din Romania in acest sezon. In total, cu peste 30% mai multi romani au fost dispusi sa calatoreasca pana acolo si sa cheltuiasca in medie 650 de euro de persoana pentru un sejur de 7 nopti in Austria.
Reteta dupa care Austria a transformat schiul intr-o adevarata industrie include, in esenta, investitii generoase in infrastructura si o oferta bogata de divertisment. Totul este realizat dupa un standard adoptat de statiunile din intreaga tara. In primul rand, partiile sunt impartite
in trei categorii - albastre sunt partiile usoare, cele rosii sunt medii, iar cele negre sunt cele mai dificile. Accesul se face de obicei cu o gondola sau cu o telecabina care ii duce pe schiori la inaltime, intr-un centru principal. De aici sunt preluati de telescaune sau teleschiuri (tot mai rare) si sunt dusi catre partiile mai inalte.
In fiecare an, statiunile din Austria investesc mai bine de jumatate din castigurile sezonului in dezvoltarea infrastructurii de schi. In sezonul trecut, investitiile au totalizat 557 de milioane de euro, mare parte din suma (203 milioane de euro) fiind destinata dezvoltarii infrastructurii de zapada artificiala. In plus, sezonul 2008-2009 a insemnat investitii de 122 de milioane de euro in construirea de noi partii, instalatii pe cablu, parcari si facilitati. De exemplu, in Solden, anul trecut s-a inaugurat un nou telescaun de opt locuri incalzite, care are o capacitate de 3.700 de pasageri pe ora. Acesta l-a inlocuit pe cel vechi de trei locuri, ce pornea de la centrul Giggijoch.
Zillertal Arena din Zell a fost dotata cu o noua gondola Doppelmayr de opt persoane (Wiesenalmbahn) care uneste zona Zell de Wiesenalm, iar in momentul in care va fi complet finalizata va duce schiorii pana in Karspitz. Are o capacitate de 2.400 de pasageri si a presupus o investitie de 8 milioane de euro.
Si ghetarul Stubai a primit o noua instalatie in acest sezon. Prin construirea telescaunului Daunscharte au fost inaugurate si doua partii noi - numarul 20 Kogelferner (albastra) si numarul 21 Schartenschuss (rosie). In plus a fost construita o noua platforma de observare, Top of Tirol, la 3.200 de metri inaltime, cu vedere panoramica asupra Dolomitilor.
Lupta pentru castigarea turistilor se da si in functie de lungimea partiilor si de numarul de instalatii pe cablu. In Solden exista 146 de kilometri de partii la care accesul se face cu ajutorul a 34 de instalatii pe cablu (dintre care 6 gondole). Cea mai lunga partie are 12,8 kilometri si porneste de la varful Schwarze Schneide, coborand pe o diferenta de altitudine de 1.880 de metri pana in Solden.
Statiunile sunt concepute astfel incat sa ofere o experienta completa de schi. In Solden, in jurul celor doua gondole de la intrarea si iesirea din statiune au fost amenajate parcari gratuite, una in aer liber si una supraetajata cu peste 500 de locuri. Accesul catre gondola se face direct, printr-un tunel. Exista ski-bus-uri gratuite, care vin la fiecare zece minute si aduc turistii din satele din imprejurime.
Austriecii au dat importanta corecta si conceptului de apres-ski - distractia de dupa schi. Instalatiile de cablu se inchid in jurul orei 16, dupa care schiorii se muta la unul dintre barurile in aer liber sau acoperite. Unul dintre cele mai faimoase este Elizabeth din Ischgl, barul de la parterul hotelului Elizabeth, construit in stil englezesc, unde turistii danseaza in clapari, iar atmosfera este intretinuta de dansatoare imbracate in costume tiroleze. La pranz, turistii se pot opri la una dintre cabanele de la inaltime, pentru un snitel vienez sau o portie de Germknodel, desert traditional austriac.