Imaginea imparatesei Sissi sau a lui Mozart au fost transformate intr-un brand care vinde produse si servicii in toata Austria, iar pub-urile si cafenelele din Londra profita de simbolurile monarhiei, dar si de umbra misterelor lui Sherlock Holmes. Fiecare mare oras si-a construit brandul pornind de la figurile istorice sau literare ale vremurilor sale de glorie, iar companiile au preluat aceste simboluri si le-au adaptat pentru promovarea propriilor produse.

Bucurestiul are si el personaje si atmosfera demne de folosit de companiile aflate in cautarea unui plus de sarm pentru imaginea proprie. Cum orasul si-a trait perioada de glorie la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea, brandul Micului Paris pare o mina de aur pentru proprietarii de restaurante sau cafenele. „Noi cumparam orice produse amintesc de Bucurestiul de altadata, sunt oameni care vin special la noi si vand antichitati“, spune Denes Tibor, managerul cafenelei „Festival '39“ din apropierea centrului vechi al Bucurestiului, referindu-se la modul de decorare a cafenelei. La intrare se afla un stalp al carui model este preluat din Bucurestiul vechi, apoi o imagine de pe strada Selari, iar in interior peretii sunt decorati cu fotografii originale din perioada interbelica. E drept insa ca ideea localului pleaca din alta parte, precizeaza Denes: „Cafeneaua a fost conceputa pornind de la figura farmacistului brasovean Leo Greif, cel care a inventat bitterul Festival '39, iar primul local a fost deschis in Brasov in 1999. Anul trecut l-am inaugurat pe al doilea in Capitala, odata cu zilele Bucurestiului, in luna septembrie“.

De aceeasi atmosfera a Micului Paris se foloseste cel mai recent intrat pe piata hotelurilor de cinci stele din Bucuresti, Carol Parc. Hotelul cu 20 de camere si apartamente se afla in fosta casa a arhitectului Suter, un bun prieten al regelui Carol, cel care a proiectat si Parcul Carol. Despre drumul pe care l-a parcurs vila arhitectului Suter din fost sediu al ICRAL pana la transformarea intr-un hotel de lux, proprietara Sylvia Petre spune ca a fost anevoios. „Vila era intr-o stare trista. Geamurile care pe vremuri erau construite in arc au fost acoperite, in interior erau camarute de 8-10 metri patrati cu usi metalice, iar podelele din lemn pareau cel putin nesigure“, spune Petre, care a remarcat insa cateva elemente, precum vitraliile, turnuletele sau usa din lemn ce aminteau de farmecul de altadata. Dupa trei ani si o investitie de 6 milioane de euro, vila a fost transformata in hotel de lux, proiectul fiind premiat de Uniunea Arhitectilor din Romania pentru cel mai bun proiect de restaurare si decorare.

Fiecare camera este diferita, atat din punctul de vedere al decorarii, cat si al organizarii spatiului. „Din constructie, nicio camera nu semana cu cealalta, asa ca m-am hotarat sa le decoram in culori diferite. In plus, am vazut foarte multe lucruri frumoase si nu m-am putut decide la un singur model, asa ca fiecare camera are personalitate proprie“, spune proprietara. Rezultatul - interioare tapetate cu matase, accesorizate cu mobila din lemn masiv, canapele ce amintesc de camerele regale, opere de arta colectionate in timp sau achizitionate special, o biblioteca in miniatura si carti de colectie. In hol se afla un candelabru din sticla de Murano cu circumferinta de 14 metri si peste 2.000 de cristale. „Am avut si turisti de la Hollywood veniti in slapi“, afirma Petre, amintind ca aici s-au cazat Beyonce si membrii trupei Deep Purple cand au venit in Romania.

Sylvia Petre, fosta interpreta de harpa de origine germana, a dobandit gustul pentru trecut din locurile natale. „Am crescut in orasul Stralsund, port la Marea Baltica, fondat in 1234. Orasul, construit din caramida rosie, nu a fost foarte afectat de razboi si s-a pastrat mare parte din istorie, in prezent fiind parte a patrimoniului UNESCO. Totul a fost reconditionat acolo si arata ca o poveste“, spune Petre. Farmecul Bucurestiului de altadata i-a inspirat din plin pe scriitori, iar editurile promoveaza intens cartile care evoca perioada de glorie a orasului. Editura Paralela 45 a lansat pana in prezent 12 carti care au avut ca personaj principal Bucurestiul. „Exista un mit al orasului interbelic, cosmopolit si dezinhibat, a carui viata era sincronizata cu cea din capitalele europene. Exista institutii a caror istorie ilustreaza identitatea Bucurestiului de dinainte de comunism. Iar cititorii vor sa traiasca - citind - acele vremuri. Este vorba despre efervescenta culturala de la Capsa, de protocolul Casei Regale, de balurile organizate de Martha Bibescu la Mogosoaia“, comenteaza Simona Dumitru, responsabil de marketing la editura Paralela 45. Reprezentanta editurii spune ca volume precum „Bucuresti. Amintiri si plimbari“ de Catherine Durandin, „Bucurestiul modern. Radiografia unei prabusiri“ de Constantin Olariu sau „Bucurestiul in 1906“ de Frederic Damé s-au vandut in peste 5.000 de exemplare, iar „Amintiri si plimbari“ de Catherine Durandin si „Bucurestiul subteran, cersetorie, delincventa si vagabondaj“ de Adrian Majuru se afla deja la a doua editie.