Filmele de arta inseamna de obicei cu totul altceva decat incasari de milioane de euro, super-eroi, megaproductii sau actori platiti regeste. Cu toate ca au bugete care in cazurile fericite ating valoarea unui Ferrari, au la activ premii in festivalurile de film de la Cannes sau Berlin si sunt obiectul interesului unor categorii de spectatori care merg de la cunoscatori la snobi sau doar cinefili satui de povestile comerciale de la Hollywood.

 

Pana recent, singura scena din Bucuresti pentru astfel de productii era Cinemateca Romana, cu cele doua sali, insa cu timpul au aparut si alte locuri care ii atrag pe amatorii de proiectii de arta. Cel mai recent proiect ii apartine Muzeului Taranului Roman, care in luna aprilie a lansat “Noul Cinematograf al Regizorului Roman”, unde se pot urmari, in aer liber sau in studioul Horia Bernea, filme premiate in festivaluri, documentare sau desene animate. “Ideea proiectului a aparut anul trecut, dupa ce muzeul a gazduit Festivalul de Film European, in cadrul caruia s-au organizat proiectii in curtea interioara. De la bun inceput ne-am gandit la un cinematograf de arta unde sa se poata proiecta filmele generatiei tinere de regizori romani si europeni”, spune Mihai Gheorghiu, director de management cultural al Muzeului Taranului Roman. De marti pana duminica sunt proiectate filme alese de un “juriu” format din zece regizori romani. “In fiecare luna unul dintre regizori propune o lista de filme, cu alte cuvinte este un fel de selectie de autor”, explica Gheorghiu.

 

Regizorul lunii mai, Radu Munteanu, a propus o selectie de filme castigatoare la Cannes in editiile 2005-2008, precum “Tacerea Lornei”, pentru care fratii Dardenne au castigat premiul pentru cel mai bun scenariu in 2008, “Cele trei maimute”, datorita caruia N.B. Ceylan a fost desemnat cel mai bun regizor anul trecut sau “Gomora”, care a luat marele premiu in 2008. Miercurea este dedicata filmului antropologic si documentar, iar in diminetile de weekend se fac proiectii de filme pentru copii. “Public pentru astfel de filme exista, dupa cum s-a vazut si din salile pline de la Festivalul Filmului European, la care au participat aproximativ 4.000 de spectatori”, comenteaza directorul Gheorghiu, adaugand ca in medie 30% din sala este ocupata la o proiectie.

 

Studioul Horia Bernea are o capacitate de 350 de locuri, iar in curtea interioara exista suficient spatiu pentru 250 de spectatori. “Spectatorii filmului de arta formeaza un public cu o cultura cinematografica, stie ce este nou si are si asteptari”, explica Gheorghiu, care isi aminteste ca numarul cel mai mare de spectatori l-au atras filmele din cadrul festivalului, precum “Cele trei maimute”, “Tacerea Lornei” sau filmele romanesti.

 

Initiatorii proiectului ii asigura pe amatorii de filme de arta ca noul cinematograf nu va fi doar o idee de vara, ci “un proiect pe termen lung, ce se incadreaza in proiectele culturale ale MTR, care si-a propus sa se impuna si ca un centru de cultura, nu numai ca un muzeu”.

 

Constantin Fugasin, cel care a conceput un alt proiect de cinematograf de arta din Bucuresti, Eurocinema Tinerimea Romana, spune ca tocmai datorita reactiei publicului a continuat sa proiecteze productii de arta. “Public exista, fireste, si tocmai reactia incurajatoare a spectatorilor ne-a determinat sa continuam dupa ce luni de zile am pierdut bani”, afirma Fugasin. Cinematograful functioneaza de anul trecut, in fiecare weekend, in sediul unui centru national de arta, construit de Societatea Culturala Tinerimea Romana si inaugurat de Nicolae Iorga in 1934.

 

In program sunt filme de nisa, romanesti, europene, documentare, scurtmetraje, filme ce nu isi gasesc locul in cinematografele obisnuite. In sala cu o capacitate de 250 de locuri vin lunar intre 800 si 1.000 de spectatori platitori, in conditiile in care se fac 12-16 proiectii pe luna. Despre programul viitor, Fugasin spune ca vor urma productii din noul val al scurtmetrajului romanesc, filme mute, portrete de regizori.

 

Pe de alta parte, si Cinemateca Romana, cea mai cunoscuta scena pentru filmele clasice sau de arta, s-a adaptat vremurilor si publicului si se lauda cu un club al cinefililor (Cineclub), o cafenea si un cont pe Facebook. Grupul de pe Facebook are aproape 100 de fani care urmaresc online programul evenimentelor. La fiecare doua saptamani, membrii Cineclubului, condus de studenti la UNATC si frecventat in special de acestia, se intalnesc si discuta pe baza unui film propus, iar in cazul unui film romanesc invita si realizatorii. Cafeneaua, Cafe Cinemateca, de la sala Eforie a fost gandita astfel incat sa evoce atmosfera unui cinematograf de arta. Pe plasme se deruleaza cadre cu Charlie Chaplin sau Buster Keaton, iar decoratiunile duc cu gandul la istoria cinematografiei.