Cum si-ar argumenta Ministerul Culturii decizia ca Romania sa fie reprezentata de o eticheta intr-un pavilion gol la una dintre cele mai importante manifestari mondiale in domeniul artei contemporane? Multi ar vrea sa stie. BUSINESS Magazin a incercat sa adune parerile cunoscatorilor. Si a dat peste opinii contradictorii.

Este proiectul lui Daniel Knorr reflectarea ideala a artei romanesti? Presedintele comisiei care a ales opera dintr-un total de 12 proiecte inscrise - secretarul de stat Virgil Nitulescu - sustine ca da. "Pavilionul gol, decorat de o eticheta este, artistic vorbind, o reprezentare corecta a stadiului artelor vizuale in Romania." Dragos Olea, consultant in arta contemporana, e de aceeasi parere. "E o idee inteligenta si indrazneata care va atrage cu siguranta atentia si care reflecta perfect contextul artelor vizuale: lipsa unui buget de productie sau a unui buget de mobilitate."

Insa o parte dintre artisti considera ca opera lui Daniel Knorr nu e reprezentativa. Artistul traieste din 1982 in Germania, ceea ce i-a facut pe multi sa se intrebe cat de apropiata este expresia lui artistica de arta contemporana romaneasca. 

"Cum poate un artist care traieste de 20 de ani departe de tara sa aiba un cuvant de spus in ceea ce priveste arta romaneasca in acest moment?", a fost prima reactie a unui artist care nu a fost de acord cu rezultatul. Mai mult, unii au considerat ca proiectul trebuie retras, altfel Romania se va intoarce de la bienala cu coada intre picioare. Din punctul lor de vedere, arta conceptuala nu constituie o tendinta principala a artei romanesti, ceea ce face ca reprezentarea Romaniei printr-o astfel de lucrare sa fie in neconcordanta cu realitatea. 

Alte voci spun insa ca decizia a fost luata dupa cu totul alte criterii decat reprezentativitatea operei de arta.  "Intotdeauna Ministerul Culturii are tendinta sa uite ca o data la doi ani are loc o bienala la care Romania are un pavilion asigurat si ca trebuie sa trimita un artist acolo", spune un artist roman, care nu a dorit sa fie identificat in articol. 

"Ca sa nu se complice prea mult, a desemnat castigator acel proiect care avea nevoie de cel mai mic buget." Devizul estimativ atasat la dosarul lui Knorr ar putea confirma acest aspect. Conform aceleiasi surse, el se ridica la o suma situata in jurul a 600-800 de euro si contine doar sectiunile: "calatorie: Berlin - Venetia - Berlin - 300 euro" si "Sejur 7 x 40 de euro - 280 euro". Un buget extrem, care pe langa suma alocata de Statele Unite la editia de acum sase ani (1.200.000 de dolari), poate fi lesne catalogat drept maruntis.  Pe de alta parte, Dan Perjovschi, re-prezentantul Romaniei la evenimentul venetian de acum 3 editii, considera ca "proiectul lui Knorr se asaza numai bine in tema generala a bienalei de anul acesta: «Experienta Artei»". Mai mult, Perjovschi spune ca arta lui Knorr este de calitate. El isi aminteste de experienta sa personala la Venetia, in urma cu sase ani. 

A fost o editie pe care artistii romani participanti nu o vor uita prea curand si care reflecta din plin proiectul lui Knorr de anul acesta. In acel an, artistii a trebuit  sa-si curete singuri pavilionul pentru a-si expune lucrarea. Un aspect care nu mai naste controverse este importanta evenimentului atat pentru artistul participant, cat si pentru imaginea Romaniei. Conform organizatorilor, fiecare editie aduna in jur de 300.000 de vizitatori, printre care se regasesc zeci de directori de teatre si muzee, reprezentanti ai celor mai importante publicatii de specialitate, cei mai apreciati curatori si artisti ai lumii si, nu in ultimul rand, cei mai cunoscuti critici de arta. Dintre cei 300.000 de vizitatori, in jur de 3.000 intra in contact cu pavilionul romanesc. "Prezenta la Venetia asigura o vizibilitate enorma pentru artist. Tot ce misca in lumea profesionala trece pe acolo si vede", spune Dan Perjovschi. Romania este printre putinele tari care detine permanent un pavilion. Chiar daca acesta se afla in capatului parcului de expunere "Giardini" si vizitatorii ajung de obicei aici extenuati, este bine sa putem expune orice: "bibelouri cu Dracula Park sau Catedrala Neamului - responsabilitatea ne apartine", spune un artist.

Indiferent de reactiile pe care le va starni intre 12 iunie si 6 septembrie opera lui Knorr, sustinatorii artistului considera ca proiectul sau trebuie apreciat pentru ca e "curajos" si "pune baza pe gandire, nu pe tehnica". Mai mult, pavilionul lui Knorr e un proiect care iese din tiparele cu care Romania s-a prezentat la editiile anterioare ale bienalei venetiene. Conform unuia dintre membrii comisiei care a analizat proiectele de anul acesta, participarile de pana acum pot fi catalogate drept "stereotipuri digitale, care nu au avut nici un rezultat direct". Nici notorietatea si experienta artistului nu trebuie neglijate daca vrem sa estimam impactul operei asupra vizitatorilor, considera consultantul Dragos Olea. "Proiectul e o dovada de coerenta a artistului, e demersul lui, iar notorietatea acestuia, imaginea internationala isi va spune cu siguranta cuvantul." Daniel Knorr are o bogata experienta internationala. A studiat artele plastice la Akademie Der Bildenden Künste din München si la Vermont College in SUA, iar majoritatea lucrarilor realizate in timpul studiilor au fost achizitionate de Muzeul Lenbachhaus din München. Una dintre cele mai interesante lucrari ale lui Knorr este "Klaus, Klaus vine pe jos" realizata in 2001. Opera reprezinta un spatiu gol in care toti vizitatorii vernisajului il cauta pe Klaus, care se dovedeste a fi portarul muzeului. La New York, Knorr a repetat povestea, schimband insa personajul. Cum portarul Klaus nu accepta sa calatoreasca pana in Manhattan, Knorr a recurs la cartea de telefon pentru a gasi un inlocuitor. A gasit o guvernanta pe nume Mary Ann Klaus care a acceptat rolul. 

Conform lui Knorr, opera de arta este reprezentata de discutiile create in galerie, iar pe site-ul www.artnet.com aceasta lucrare este estimata la 16.000 de dolari. O alta opera a artistului care a atras atentia criticilor a fost si "Robotul cersetor" realizat in cadrul expozitiei "On the Spot" din Berna, Elvetia. Pentru ca fusese invitat sa expuna aici fara sa i se puna la dispozitie un buget, Knorr a creat un robot care, pana la sfarsitul expozitiei, adunase intr-un colt al galeriei elvetiene un morman de fise. 

Cea mai impozanta creatie a artistului a fost insa realizata in 2000 la Rotterdam, unde a montat unei mori medievale o elice cu un diametru de 25 de metri si o greutate de 5 tone de la o instalatie energetica de vant.