Începutul anilor 2000 l-a prins pe Andrei Cruceru la catedra de fizică a Universităţii Politehnica din Bucureşti. Un an mai târziu, renunţa la cariera academică pentru a-şi croi drum în industria IT. Când a acumulat suficientă experienţă, a decis să pună bazele propriei companii, un business autohton cu venituri anuale de peste 30 de milioane de euro. Ce formulă a găsit pentru a ţine piept competiţiei acerbe venite din partea giganţilor internaţionali?

Am mizat întotdeauna pe calitatea oamenilor în toate deciziile pe care le-am luat, iar experienţa mi-a confirmat că am procedat corect. Nicio idee nu are şanse de reuşită dacă nu se ia in calcul factorul uman. Cred că se uită prea des acest adevăr elementar”, susţine Andrei Cruceru, CEO, Metaminds, fostă Nova Tech Integrated Solution. El consideră că mai ales în domeniul în care activează – tehnologia informaţiei cu accent pe securitatea cibernetică –, „de multe ori perceput ca fiind depersonalizat şi foarte abstract”, strategia, soluţiile şi implementarea trebuie să se construiască având elementul uman în centrul preocupărilor. „Tehnologia trebuie pusă în serviciul oamenilor, nu invers.” 

Pornit în 2015, businessul a ajuns, în primii cinci ani, la o cifră de afaceri de 156 de milioane de lei (potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice), fiind inclus de FT în clasamentul din 2020 şi 2021 al celor mai performante 1.000 de companii din Europa din punct de vedere al ritmului de creştere. Metaminds are o echipă de 47 de angajaţi, a ajuns anul trecut la venituri de 179,5 milioane de lei, iar principalii clienţi vin atât din sectorul public cât şi din cel privat, în special din industria financiar-bancară, utilităţi, energie şi telecomunicaţii. În plină criză sanitară, compania nu a dus lipsă de activitate, pe fondul unui ritm accelerat de cerere de soluţii, pandemia acutizând nevoia de digitalizare în instituţii şi companii care nu făcuseră progrese în acest sens până atunci.

Nici provocările nu au lipsit. Dintre acestea, Cruceru enumeră: găsirea unor soluţii viabile care să poată fi implementate pe sisteme/infrastructuri nu întotdeauna aduse la zi; atragerea de resurse umane „în contextul în care, ca angajator, concurezi cu giganţi IT precum Google, Amazon, Oracle, IBM, Microsoft, HP”; creşterea vulnerabilităţilor, provocată de apariţia unor noi suprafeţe de atacuri cibernetice odată cu introducerea muncii de la distanţă şi o mai mare accesare a soluţiilor de tip cloud; creşterea, diversificarea şi sofisticarea metodelor de atac cibernetic la adresa organizaţiilor, dar şi întârzierile de livrare de la furnizori, provocate de criza lanţurilor de aprovizionare la nivel global.

Nevoia unui parteneriat funcţional

În comparaţie cu toate celelate state europene, şi accentuează cuvântul „toate”, antreprenorul consideră că în România elementul decisiv, dar şi cel mai vulnerabil, îl reprezintă modul în care evoluează – sau nu –  proiectele IT în parteneriatele de tip public-privat – ca parte din priorităţile naţionale – cu scopul dezvoltării infrastructurii digitale şi a sistemelor de comunicare asociate. El susţine că şi sectorul public are, în continuare, un mare potenţial în zona implementării de proiecte de amploare, amintind de analiza făcută pentru „Programul Operaţional Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare”, care constată „în continuare grava lipsă de capacitate administrativă de a interacţiona digital cu cetăţenii şi companiile şi, ca element central, lipsa de interoperabilitate a sistemelor IT”. Iar aceasta, adaugă el, este doar una din marile lacune ale infrastructurii publice, pe lângă lipsa de digitalizare a sistemului educaţional, a celui medical sau cultural. „Este suficient să ne uităm la raportul DESI (indicele economiei şi societăţii digitale – n. red.) al Comisiei Europene de la finalul lui 2021 ca să vedem că România este pe ultimul loc, sub valorile din 2020, în ceea ce priveşte indicatorii de bază la nivel de progres digital: capital uman, conectivitate, integrarea tehnologiilor digitale, servicii publice digitalizate. Mi-aş dori ca autorităţile responsabile să gestioneze deblocarea acestei situaţii, să fie conştiente de urgenţa cu care se impun măsuri.” Acest lucru nu va fi posibil fără un parteneriat funcţional cu sectorul IT&C, atrage atenţia Andrei Cruceru. „Devine un fenomen agravant, pentru că factorul de competitivitate economică al unei ţări este direct proporţional cu nivelul său de evoluţie digitală. În România există companii cu înaltă expertiză în domeniu, care pot rezolva într-o foarte mare proporţie aceste lacune. Din păcate, această expertiză nu este accesată suficient.” Executivul spune că oportunitatea uriaşă este oferită de bugetele care vin pe filiera fondurilor europene – PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă – n. red.) şi Exerciţiul Financiar 2021-2027. „Mi-aş dori ca în 2022 să avem disponibile pârghiile şi mecanismele care să demareze acest exerciţiu amplu de absorbţie de fonduri. Să începem să concretizăm această resursă financiară în infrastructuri de servicii digitale performante şi interconectate de pe urma cărora să beneficiem toţi, cetăţeni şi companii.”

♦Œ Este absolvent al Facultăţii de Fizică din cadrul Universităţii Bucureşti şi al Facultăţii de Economie Generală din cadrul ASE şi deţine o diplomă de masterat în biofizică;

♦ A fost asistent universitar la Universitatea Politehnica din Bucureşti, catedra de Fizică, unde a predat circa patru ani;

Ž♦ A activat timp de un deceniu şi jumătate în departamentele de vânzări ale companiilor IBM România, HP România şi Asesoft Technologies;

♦ În 2015 a fondat Nova Tech Integrated Solution, actuala Metaminds;

♦ Este pasionat de sport, în special de tenis.

Drumul de la stat la privat

Despre decizia de a pune bazele propriei afaceri, executivul spune că a fost, la acel moment, cea bună opţiune, atât în plan personal cât şi profesional. Absolvent al Facultăţii de Fizică din cadrul Universităţii Bucureşti, Andrei Cruceru este dublu licenţiat în fizică şi economie şi deţine o diplomă de masterat în biofizică. În 2000 a absolvit şi Facultatea de Economie Generală a Academiei de Studii Economice din Bucureşti şi, înainte de a intra în mediul privat, el a cochetat timp de patru ani cu lumea academică, fiind asistent universitar la Universitatea Politehnica din Bucureşti, Catedra de Fizică, unde a predat până la începutul anului 2001. A renunţat la acest post pentru un job în sectorul IT, timp de 13 ani construindu-şi cariera în departamentele de vânzări ale IBM România şi HP România. În martie 2013 a preluat funcţia de director de vânzări pentru sectorul public la integratorul de soluţii IT Asesoft Technologies, „tranziţie influenţată de contextul general al repoziţionării IBM pe piaţa din România în raport cu celelalte pieţe regionale unde compania era prezentă”. Odată cu această trecere de la un producător global de soluţii IT la un integrator local de servicii şi soluţii, antreprenorul susţine că a avut loc o transformare a modului în care aborda relaţia cu acest domeniu. „Am dobândit o înţelegere mult îmbogăţită a industriei, dar, în primul rând, această schimbare de paradigmă mi-a oferit ocazia să descopăr la un nivel mult mai subtil şi mai direct nevoile clienţilor şi mecanismele de funcţionare ale domeniului.”

Având o experienţă construită atât în corporaţii, cât şi în cadrul unei companii româneşti, spune că pasul spre antreprenoriat se prefigura aşadar firesc în evoluţia sa. „Aşa a început povestea Nova Tech Integrated Solution, pe care am început să o dezvolt alături de un nucleu format din patru oameni cu care lucrasem de-a lungul timpului.”

Pentru acest an, „prioritatea vitală” a companiei constă în diversificarea portofoliului de soluţii de orchestrare şi securizare atât pentru utilizatorii interni ai clienţilor Metaminds, cât şi pentru platformele şi interfeţele publice pe care aceştia le oferă utilizatorilor externi. „Previzionăm o creştere a cifrei de afaceri cu cel puţin 20%, pe o piaţă locală foarte volatilă, puternic dependentă de decizii şi blocaje la nivel de politici publice, mecanisme şi procese.” În ceea ce priveşte eventualele planuri de extindere a activităţii în afara ţării, antreprenorul susţine că are în vedere posibilitatea unei astfel de mişcări, ca un pas firesc, fără a avea însă un orizont de timp bine definit. Cât despre vânzarea companiei, executivul spune că acesta nu este un scenariu pe care îl ia în calcul în acest moment. Întrebat unde vede Metaminds în zece ani, antreprenorul a spus că, în decurs de numai doi ani, lumea aşa cum o ştiam noi a suferit transformări profunde în urma pandemiei, aşa că e greu de crezut, în acest context, că se pot face previziuni pe o perioadă atât de lungă. „Însă pot spune că mi-aş dori ca Metaminds să îşi consolideze reputaţia şi să rămână una dintre cele mai importante şi respectate companii în domeniul integrării soluţiilor de securitate cibernetică şi a arhitecturilor complexe din domeniul IT.”

Alter ego

Într-un scenariu ipotetic în care ar fi ales alt parcurs antreprenorial, Andrei Cruceru crede că ar fi continuat cariera în domeniul cercetării, pornind de la specializarea sa postuniversitară în biofizică. Nu consideră însă că acesta ar fi fost un domeniu potrivit pentru a-şi dezvolta propria afacere în România. „După terminarea studiilor am avut ocazia – nesperată la vremea aceea – să petrec două luni în Statele Unite, unde am luat contact cu o societate şi o cultură complet diferite faţă de ce trăisem în România. Probabil că acolo aş fi reuşit să îmi construiesc un parcurs academic solid, ţinând cont de tradiţia şi performanţele de notorietate în SUA. Însă în niciun moment nu regret ca am ales să fac ceea ce fac acum.”

Privind retrospectiv la întreg parcursul profesional, executivul nu are regrete. El consideră că toate deciziile pe care le-a luat de-a lungul carierei au fost cele pe care le-a considerat corecte la momentul respectiv, într-un context dat. „Orice fel de rezultat se datorează unui cumul de factori, din care nu toţi se află în controlul nostru. Consider că, odată ce îţi asumi un set de valori şi o conduită, toate deciziile vor fi cele corecte la nivel personal, chiar dacă uneori ele nu se vor dovedi neapărat cele mai bune. Abordez lucrurile cu o atitudine deschisă şi depun toate eforturile care ţin de mine pentru a găsi cele mai bune soluţii.”

Antreprenorul se declară un mare iubitor de sport, pasiune care s-a format încă din copilărie. Preferă tenisul, deşi îşi face timp şi pentru câte un meci de fotbal cu colegii de la birou în fiecare săptămână. Dintre sportivii favoriţi îl numeşte pe Rafael Nadal, pe care îl admiră pentru modul special în care practică tenisul, pentru felul în care disciplina acestuia nu umbreşte cu nimic bucuria de juca, reuşind să facă din acest sport un spectacol de pasiune şi înaltă performanţă, şi chiar citeşte acum biografia acestuia, „Povestea mea”. Ca destinaţie de vacanţă îi place foarte mult Spania, „pentru că reprezintă un spaţiu geografic şi cultural de o mare frumuseţe şi varietate”.

În plan personal, anul acesta îşi doreşte „acelaşi lucru pe care cred că îl aşteaptă fiecare dintre noi: o interacţiune socială nepenalizată de restricţii şi limitări, mai multă certitutinde şi vizibilitate care să ne permită să ne organizăm timpul personal mai relaxat”. Aceste tensiuni acumulate timp de doi ani nu au cum să nu se reflecte în activităţile noastre zilnice, adaugă el, şi tocmai de aceea speră să avem în curând ocazia să recâştigăm o zonă de confort şi de echilibru de care avem mare nevoie.