A trecut aproape un an de când OpenAI a lansat GPT-4, cel mai sofisticat model al său de inteligenţă artificială şi creierul din spatele ChatGPT, robotul de conversaţie inovator. În acea perioadă, capitalizarea de piaţă a industriei tehnologiei din America a crescut cu jumătate, producând 6 miliarde de dolari în valoare pentru acţionari, scrie The Economist. Cum folosesc companiile Inteligenţa artificială generativă şi cât de periculoasă este ea pentru locurile de muncă?

La unele firme de tehnologie, înălţimea la care au ajuns cotaţiile acţiunilor începe să reflecte şi realitatea din rapoartele cu rezultate financiare.  Nvidia, cândva un modest producător de procesoare care atunci când nu credea nimeni în AI a insistat pe  proiectarea de cipuri utilizate la antrenarea şi rularea modelelor precum GPT-4, este una din acestea. Este de fapt revelaţia din actualul boom al acţiunilor din tehnologie. Nebunia IA a ridicat şi preţurile acţiunilor altor giganţi tehnologici, inclusiv Alphabet, corporaţia-mamă a Google, Amazon şi Microsoft, care cheltuiesc enorm pentru dezvoltarea tehnologiei. În acelaşi timp, vânzările de software IA ale celor mai multe din companiile mari de tehnologie rămân mici. În ultimul an, IA a reprezentat doar aproximativ o cincime din creşterea veniturilor la Azure, divizia de cloud computing a Microsoft. Alphabet şi Amazon nu îşi dezvăluie vânzările legate de IA, dar analiştii bănuiesc că sunt mai mici decât cele ale Microsoft. Pentru ca boomul acţiunilor din sector să dureze, aceste firme vor trebui la un moment dat să câştige bani serioşi din vânzarea serviciilor lor către clienţi. Afaceri din întreaga lume, de la bănci şi consultanţe până la studiouri de film, ar trebui să înceapă să folosească instrumente asemănătoare ChatGPT la scară largă. Dar când vine vorba de adoptarea în lumea reală a IA generative, companiile păşesc cu prudenţă. Cu toate acestea, chiar şi aceşti paşi ca ai unui bebeluş sugerează natura în schimbare a muncii de birou. Descoperirile tehnologice anterioare au revoluţionat ceea ce fac corporatiştii. Răspândirea maşinii de scris a făcut inutile anumite profesii: „Cu ajutorul acestei mici maşinării, un operator poate realiza mai multă corespondenţă într-o zi decât o jumătate de duzină de funcţionari cu stilou şi hârtie şi poate face o muncă mai bună”, spunea un observator în 1888. Apariţia computerului cu aproximativ un secol mai târziu a eliminat unele sarcini administrative de nivel scăzut, dar a făcut şi ca angajaţii cu înaltă calificare să fie mai productivi. Potrivit unei analize, prin folosirea computerului se explică peste jumătate din schimbarea cererii de forţă de muncă către angajaţi cu studii universitare din anii 1970 până în anii 1990.

Ar putea IA generativă să provoace schimbări la fel de profunde?

O lecţie a descoperirilor tehnologice anterioare este că, la nivelul întregii economii, au nevoie de generaţii pentru a arăta cu adevărat de ce sunt în stare. Angajatul mediu de la o firmă medie are nevoie de timp pentru a se obişnui cu noile moduri de lucru. Câştigurile de productivitate date de computerul personal nu au venit decât la cel puţin un deceniu după ce noile maşini de calcul au devenit disponibile pe scară largă. Până în prezent, nu există dovezi ale unei creşteri a productivităţii induse de IA în economia largă.

Mai recent, munca de acasă, soluţia găsită în pandemia de Covid-19 pentru  a ţine afacerile în funcţiune şi animată de videoconferinţe, a schimbat ritmurile zilnice ale corporatiştilor. Ar putea IA generativă să provoace schimbări la fel de profunde? O lecţie a descoperirilor tehnologice anterioare este că, la nivelul întregii economii, au nevoie de generaţii pentru a arăta cu adevărat de ce sunt în stare. Angajatul mediu de la o firmă medie are nevoie de timp pentru a se obişnui cu noile moduri de lucru. Câştigurile de productivitate date de computerul personal nu au venit decât la cel puţin un deceniu după ce noile maşini de calcul au devenit disponibile pe scară largă. Până în prezent, nu există dovezi ale unei creşteri a productivităţii induse de IA în economia largă. Potrivit unui sondaj recent al Boston Consulting Group, majoritatea directorilor cred că va dura cel puţin doi ani pentru a „fi depăşit hype-ul” din jurul acesteia. O cercetare recentă a Oliver Wyman, o altă companie de consultanţă, concluzionează că adoptarea IA „nu s-a tradus neapărat în niveluri mai ridicate de productivitate — încă”.

Nu este surprinzător. Majoritatea firmelor nu folosesc în prezent ChatGPT, Gemini de la Google, Copilot de la Microsoft sau alte astfel de instrumente într-un mod sistematic, chiar dacă angajaţii individuali se joacă cu ele. Un sondaj realizat de Biroul de Recensământ al SUA întreabă zeci de mii de firme dacă folosesc o formă de IA. Este inclus tipul generativ nou şi modele mai vechi pe care companiile le foloseau înainte de 2023 pentru orice, de la îmbunătăţirea rezultatelor căutării online până la prognozarea nevoilor de inventar. În februarie, doar 5% dintre firmele americane au spus că folosesc IA. Încă 7% intenţionează să o adopte în câteva luni. Iar cifrele ascund diferenţe mari între sectoare: 17% dintre firmele din industria informaţiei, care include tehnologia şi media, spun că  folosesc IA pentru a face produse, comparativ cu 3% dintre producătorii industriali şi 5% dintre companiile din sănătate.

Când Biroul de Recensământ a început să întrebe despre IA în septembrie 2023, firmele mici erau mai predispuse să folosească tehnologia decât cele mari, poate pentru că birocraţia mai subţire a făcut pentru ele adoptarea mai uşoară. Astăzi, IA este cel mai răspândită în companiile mari (cu peste 250 de angajaţi), care îşi permit să angajeze echipe IA dedicate şi să plătească investiţiile necesare. Un sondaj realizat de Morgan Stanley în rândul companiilor mari a constatat că între începutul şi sfârşitul anului 2023 ponderea proiectelor pilot de IA a crescut de la 9% la 23%.

Bayer, o uriaşă companie germană din industria chimică, susţine că are peste 700 de cazuri de utilizare pentru IA generativă. Această „expansiune a cazurilor de utilizare”, aşa cum o numeşte un consultant, poate fi împărţită în trei mari categorii: pentru a impresiona, instrumente pentru angajaţii cu abilităţi mici sau medii şi instrumente pentru cei mai valoroşi angajaţi ai unei firme. Dintre acestea, îmbunătăţirea imaginii este de departe cea mai comună.

Unii giganţi corporativi experimentează frenetic pentru a vedea ce funcţionează şi ce nu. Ei angajează experţi IA cu miile, sugerează date de la Indeed, o platformă de căutare de locuri de muncă. Anul trecut, Jamie Dimon, şeful JPMorgan Chase, a declarat că banca sa are deja „mai mult de 300 de cazuri de utilizare a IA în producţie astăzi”. Capgemini, o companie de consultanţă, spune că va „utiliza inteligenţa artificială generativă a Google Cloud pentru a dezvolta o bibliotecă bogată de peste 500 de cazuri de utilizare în industrie”. Bayer, o uriaşă companie germană din industria chimică, susţine că are peste 700 de cazuri de utilizare pentru IA generativă.

Această „expansiune a cazurilor de utilizare”, aşa cum o numeşte un consultant, poate fi împărţită în trei mari categorii: pentru a impresiona, instrumente pentru angajaţii cu abilităţi mici sau medii şi instrumente pentru cei mai valoroşi angajaţi ai unei firme. Dintre acestea, îmbunătăţirea imaginii este de departe cea mai comună. Multe firme rebranduiesc eforturile de digitalizare standard ca „programe de IA generativă” pentru a suna mai sofisticate, spune Kristina McElheran de la Universitatea din Toronto. Presto, un furnizor de tehnologie pentru restaurante, a introdus un asistent cu IA generativă pentru a prelua comenzile la drive-through. Dar 70% dintre comenzi necesită ajutor uman. Spotify, o firmă de streaming de muzică, a lansat un disc-jockey IA care selectează melodii şi face bancuri seci. Recent, Instacart, o companie de livrare de produse alimentare, a eliminat un instrument care genera fotografii cu alimentele vânzătorilor după ce IA a prezentat clienţilor imagini neapetisante. Marile firme de tehnologie, de asemenea, încorporează propriile lor descoperiri în domeniul IA în ofertele lor destinate consumatorilor. Amazon lansează Rufus, un asistent de cumpărături bazat pe IA pe care niciun cumpărător nu l-a cerut cu adevărat. Google a adăugat IA în Maps, făcând produsul mai „imersiv”, orice ar însemna acest lucru.

Instrumentele pentru salariaţii cu o calificare mai redusă şi-ar putea arăta utilitatea mai devreme. Unele aplicaţii simple pentru domenii precum relaţii cu clienţii implică IA generic. Cele mai multe întrebări ale clienţilor sunt simple şi se referă la un număr mic de subiecte, ceea ce face mai uşor pentru companii să antreneze chatboţii pentru a se ocupa de ele. Câteva dintre aceste iniţiative s-ar putea să dea deja roade. Amdocs produce software pentru a ajuta companiile de telecomunicaţii să îşi gestioneze facturarea şi serviciile pentru clienţi. Utilizarea IA generativă, spune compania, a redus timpul de rezolvare a apelurilor clienţilor cu aproape 50%. Sprinklr, care oferă produse similare, spune că recent unul dintre clienţii săi specializat pe produse de lux „a observat o îmbunătăţire cu 25%” a calificativelor primite pentru serviciile destinate clienţilor. Sarcinile administrative de rutină par, de asemenea, predispuse la perturbările produse de IA. „Exemplele de top” din cele 700 de cazuri de utilizare de la Bayer includ joburi banale, cum ar fi „obţinerea cu uşurinţă a datelor din fişiere Excel” şi „crearea unei prime schiţe în Word”. Unele companii folosesc IA generativă pentru căutare mai inteligentă. La Nasdaq, o binecunoscută firmă de servicii financiare, IA îi ajută pe detectivii de infracţionalitate financiară să adune dovezi pentru a evalua tranzacţiile bancare suspecte. Potrivit companiei, acest lucru reduce până la trei minute un proces care poate dura 30-60 de minute.

Davos, Elveţia - 18 ianuarie: Sam Altman, CEO-ul OpenAI, vorbeşte în cadrul Forumului Economic de la Davos

Oferirea de instrumente IA celor mai valoroşi angajaţi ai unei firme, ale căror nevoi sunt complexe, este mai puţin răspândită. Dar este din ce în ce mai vizibilă. Avocaţii au fost printre primii care le-au adoptat. Allen & Overy, o mare firmă de avocatură, a făcut echipă cu Harvey, un startup IA, pentru a dezvolta un sistem pe care avocaţii săi îl folosesc pentru a ajuta cu orice, de la activităţi de due diligence la analiza contractelor. Băncile de investiţii folosesc IA pentru a automatiza o parte a procesului lor de cercetare. La Bank of New York Mellon, un sistem IA prelucrează peste noapte datele pentru analiştii băncii şi le oferă o schiţă brută cu care să lucreze dimineaţa. „Deci, în loc să se trezească la patru dimineaţa pentru a scrie analize, ei se trezesc la şase”, explică banca. Mici indulgenţe. Sanofi, un producător francez de medicamente, foloseşte o aplicaţie IA pentru a oferi directorilor informaţii în timp real despre multe aspecte ale operaţiunilor companiei.

Unele companii folosesc tehnologia pentru a construi software. GitHub Copilot de la Microsoft, un instrument de scriere de coduri IA, are 1,3 milioane de abonaţi. Amazon şi Google au produse rivale. Se pare că şi Apple lucrează la unul. Fortive, un conglomerat tehnologic, spune că companiile sale „văd o accelerare mai mare de 20% a timpului de dezvoltare a software-ului prin utilizarea Ai generativă”. Chirantan Desai, director de operaţiuni la ServiceNow, o companie de software pentru afaceri, a declarat că GitHub Copilot aduce „câştiguri de productivitate de până la 10%” pentru dezvoltatorii firmei sale. Cu ajutorul instrumentelor IA, Konnectify, un startup indian, a trecut de la lansarea de patru aplicaţii pe lună la şapte. Sondajele de la Microsoft sugerează că puţini oameni care folosesc Copilot vor să renunţe la program.

Pinterest, o companie de social media, spune că a îmbunătăţit relevanţa rezultatelor căutărilor din partea utilizatorilor cu zece puncte procentuale datorită inteligenţei artificiale generative. CEO-ul Bill Ready a spus că noile modele sunt de 100 de ori mai performante decât cele pe care firma sa le folosea înainte. L’Oréal, una dintre cele mai mari firme de cosmetice din lume, a atras atenţia investitorilor cu îmbunătăţirea Betiq, un instrument intern pentru măsurarea şi eficientizarea publicităţii şi promovării companiei. L’Oréal susţine că IA generativă produce deja „creşteri de productivitate de până la 10-15% pentru unele dintre mărcile noastre care o folosesc”.

Oferirea de instrumente IA celor mai valoroşi angajaţi

ai unei firme, ale căror nevoi sunt complexe, este mai puţin răspândită. Dar este din ce în ce mai vizibilă. Avocaţii au fost printre primii care le-au adoptat. Allen & Overy, o mare firmă de avocatură, a făcut echipă cu Harvey, un startup IA, pentru a dezvolta un sistem pe care avocaţii săi îl folosesc pentru a ajuta cu orice, de la activităţi de due diligence la analiza contractelor. Băncile de investiţii folosesc IA pentru a automatiza o parte a procesului lor de cercetare.

Acest lucru nu înseamnă că acele mărci vor avea nevoie de cu 10-15% mai puţini angajaţi. Ca şi în cazul revoluţiilor teh­nologice ante­rioare, temerile privind o apocalipsă a locurilor de muncă par a fi deplasate. Până acum, tehnologia pare să creeze mai multe locuri de muncă decât elimină. Un sondaj publicat în noiembrie de Evercore, o bancă de investiţii, a constatat că doar 12% dintre corporaţii cred că IA generativă a înlocuit forţa de muncă umană sau o va înlocui în decurs de 12 luni. Deşi unele firme de tehnologie susţin că îngheaţă angajările sau elimină personalul din cauza IA, există puţine dovezi de creştere a concedierilor în lumea bogată.

IA generativă produce, de asemenea, noi tipuri de joburi pentru corporatişti. Companii, printre care Nestlé, un conglomerat alimentar, şi KPMG, una din marile companii de audit, angajează „ingineri de promptitudine” experţi în a obţine răspunsuri utile de la chatboţii IA. O firmă de asigurări angajează „ingineri de explicaţii” pentru a ajuta la înţelegerea rezultatelor sistemelor IA. O firmă de bunuri de larg consum care a introdus recent IA generativă în echipa sa de vânzări are acum un „manager de vânzări efectuate de boţi” pentru a supraveghea maşinile.

Deşi astfel de evoluţii nu se vor traduce pentru o perioadă în statistici generale de productivitate, ele influenţează deja ceea ce fac angajaţii cu munci de birou. Unele efecte sunt clar bune. IA permite firmelor să digitalizeze şi să sistematizeze datele interne, de la evaluări ale performanţei până la înregistrările întâlnirilor, care au rămas anterior împrăştiate. Respondenţii la sondajele efectuate de Randy Bean, o firmă de consultanţă, au raportat îmbunătăţiri majore în stabilirea unei „culturi analitice şi a datelor” internă, pe care multe companii o găsesc greu de crescut.

Adopţia IA poate avea, de asemenea, anumite consecinţe imprevizibile. Deşi instrumentele de scriere de coduri AI îi ajută pe inginerii de software să-şi facă treaba, o analiză a GitClear, o firmă de software, a constatat că în ultimul an, calitatea acestor lucrări a scăzut. Programatorii pot folosi IA pentru a produce o primă schiţă doar pentru a descoperi că este plină de erori sau lipsită de concizie. Ca rezultat, ar putea petrece mai puţin timp scriind coduri, dar mai mult timp revizuind şi editând. Dacă alte companii se confruntă cu ceva similar, cantitatea de producţie la locul de muncă modern poate creşte – pe măsură ce IA produce mai multe e-mailuri şi notificări – chiar dacă acea producţie ste mai puţin utilă.

Pinterest, o companie de social media, spune că a îmbunătăţit relevanţa rezultatelor căutărilor din partea utilizatorilor cu zece puncte procentuale datorită inteligenţei artificiale generative. CEO-ul Bill Ready a spus că noile modele sunt de 100 de ori mai performante decât cele pe care firma sa le folosea înainte.

Sondajele realizate de IBM, firmă de tehnologie, sugerează că multe companii sunt prudente în ceea ce priveşte adoptarea IA, deoarece le lipseşte expertiza internă în acest subiect. Alţii îşi fac griji că datele lor sunt prea izolate şi prea complexe pentru a fi adunate la un loc. Aproximativ un sfert dintre şefii americani interzic în întregime utilizarea IA generative la locul de muncă. Un posibil motiv pentru ezitarea lor ar fi îngrijorarea cu privire la datele companiilor lor. În rapoartele lor anuale, Blackstone, cea mai mare companie de private equity din lume, şi Eli Lilly, un gigant farmaceutic, au avertizat investitorii cu privire la riscurile legate de IA, cum ar fi posibila scurgere de proprietate intelectuală către producătorii de modele IA. Anul trecut, Marie-Hélène Briens Ware, director la Orange, a explicat că grupul său de telecomunicaţii a ridicat protecţii pentru bazele de date înainte de a începe testele cu Copilot de la Microsoft.

În cele din urmă, pentru ca mai multe companii să o vadă ca pe un caz simplu, IA generativă trebuie să se îmbunătăţească. În noiembrie, Microsoft a lansat Copilot pentru software-urile sale de productivitate, cum sunt Word şi Excel. Unii utilizatori îl consideră surprinzător de neplăcut şi predispus la blocaje şi chiar greoi, chiar şi pentru persoanele deja deprinse cu pachetul Office. Mulţi şefi refuză să folosească IA generativă pentru operaţiuni mai sensibile până când modelele acum pe piaţă nu vor mai produce rezultate fictive. Recent, Air Canada s-a trezit sub un duş fierbinte după ce robotul său IA de chat a dat unui pasager informaţii incorecte despre politica de rambursare a companiei aeriene. A fost jenant pentru transportator, dar este uşor de imaginat ceva mult mai rău. Totuşi, până şi maşina de scris a trebuit să înceapă de undeva. Primele maşini de scris au fost inventate pentru a ajuta persoane oarbe să scrie. Prima maşină de scris vândută la scară comercială, de fapt o sferă de scris, a reuşit să-l supere pe Nietzsche.   

Traducere de: Bogdan Cojocaru