BUSINESS MAGAZIN: Cum se investeste pe bursa din Romania? Cat de mult conteaza analiza si cat instinctul?

DRAGOS SIMION: Nu e o decizie usoara. Stim cu totii ca o buna parte din deciziile de piata au o componenta emotionala, oricat ai fi de rational. Tot citesc ca la preturile astea este pacat sa nu cumperi, dar uite ca in fiecare zi aceste preturi scad. In fiecare zi sunt unii care vand.

BUSINESS MAGAZIN: Erau cateva declaratii prin luna decembrie a anului trecut, potrivit carora atunci era momentul pentru o achizitie, pentru ca astfel de preturi nu se vor mai vedea niciodata.

DRAGOS SIMION: Si de atunci preturile au ajuns cu 30% mai mici, pe medie. SIF-urile sunt chiar mai jos.

RAZVAN PASOL: Dar pe alte piete este mult mai rau. In Bulgaria, de exemplu, scaderea este de 50-60%, Slovenia 40-50%, China. Multa lume spune ce rau e la noi, dar se poate si mai rau.

DRAGOS SIMION: Se poate, dar conotatia e emotionala si de fapt lantul slabiciunilor vine tot de la marile institutii financiare. Noi nu o sa putem niciodata singuri sa ne revenim pana nu vin marii investitori.

LEONARD VISAN: Sau pana nu se opresc ei din vandut.

DRAGOS SIMION: Si de ce vand ei? Vand pentru ca au nevoie de lichiditati, acesta e subiectul principal al acestor zile, criza de lichiditate. Toate institutiile financiare mari au presiunea de a trece pe cash. Trebuie sa iasa din activele riscante.

BUSINESS MAGAZIN: Sunt si companii care sa atraga interesul, sa fie un fel de refugiu de vreme rea?

RAZVAN PASOL: In Romania toate actiunile sunt in general corelate, deci nu prea cred ca exista refugiu pentru vreme rea. Cel mult o oferta publica initiala (IPO), daca vine la o evaluare buna, poate fi o oportunitate speculativa.

LEONARD VISAN: Din pacate, ultimele trei IPO-uri au fost cel putin din punctul meu de vedere dezamagitoare, pentru ca au fost foarte scumpe.

MIHAI CHISU: Singura oferta publica initiala care a fost un succes a fost Transgaz care a avut forta sa genereze nu neaparat banii care au fost acolo, dar cel putin interes si incredere. Nu s-a intamplat cu celelalte companii. De aceea cred ca increderea localnicilor cel putin, a romanilor, poate fi atrasa de astfel de IPO-uri bune. Sunt unele pe drum, dar mi se pare foarte putin. Eu am avut o experienta cu Transelectrica, a venit un investitor care dorea sa cumpere, dar cand i-am trimis datele ofertei nu a mai dorit, pe motiv ca desi compania era buna, oferta era foarte mica si mai mult i-ar duce grija. Pare greu de crezut, dar deciziile care se iau la nivelul organismelor de stat, ale guvernului care fac astfel de oferte publice arata ca acestia nu pot intelege ca anumite lucruri trebuie facute intr-un anumit fel tocmai pentru a multumi pe toata lumea. Si aici vorbim de investitori straini institutionali care cred ca sunt afectati tot mai mult. Sunt foarte nemultumiti de modul cum lucreaza cu Romania si de faptul ca au aceleasi probleme de ani de zile.

BUSINESS MAGAZIN: Dar nu aveau aceleasi probleme si in perioada de crestere a bursei?

MIHAI CHISU: Ba da, insa acum lipsa celor cativa straini care cumparau se face si mai puternic resimtita. Si cum unii dintre straini sunt acum vanzatori, bursa risca sa ajunga la cote derizorii de incredere.