BUSINESS MAGAZIN: Cum ati simtit romanii la momentul lansarii sistemului de pensii private - acum, dupa primele cateva saptamani de cand au inceput sa existe?

CRISTINA NITESCU: Eu m-am confruntat cu o situatie extraordinara in care atunci cand am spus ca la 1 august demareaza campania de aderare, am fost intrebata "dar exista lege? dar pe ce baza faceti aceasta campanie?". Si era vorba despre un director de resurse umane, nici macar nu era vorba despre un om fara acces prea mult la informatii...

DORIN BOBOC: Inclin sa va dau dreptate in privinta traducerii mesajului, dar nu cred ca se poate face atat de eficient pana la un anumit nivel - sau de la un anumit nivel de intelegere incolo e foarte greu sa explici in termeni populari profilul risc-randament al unui fond. Cred ca mai degraba e nevoie sa ne intalnim undeva la jumatatea drumului, sa ajutam la crearea unei minime educatii investitionale in acelasi timp in care noi venim cu mesajul nostru de la nivel de specialisti undeva catre piata. Pentru ca nu se poate explica in termeni populari o strategie investitionala.

EUGEN VOICU: Aici cred ca e rolul statului sa transmita incredere spre acest sistem si probabil Comisia prin campania pe care o va sustine si mai ales prin atitudinea pe care sper sa o aiba fata de piata aceasta va transfera din increderea pe care o are lumea in stat catre sistemul privat. Este de datoria lor sa o faca.

CRISTINA NITESCU:  E adevarat - daca vor avea mijloace si vor fi pregatiti... Parerea mea este ca aceasta aderare la pilonul II va fi perceputa ca o obligatie, foarte multi o vor lua ca atare. Eu nu cred ca increderea va exista de la inceput... Cand o sa-si verifice contul, o sa vada ca azi a avut 2 lei, maine o sa aiba 2 lei jumatate, pe urma trei s.a.m.d., o sa inceapa sa aiba incredere in acest sistem.

EUGEN VOICU: Cred ca e evolutia fireasca, nu trebuie sa ne asteptam la altceva...

DORIN BOBOC: Marele avantaj pentru fondurile de pensii - acela ca exista o perioada indelungata in care se fac contributii de valoare mica - este din punctul de vedere al constientizarii un dezavantaj, pentru ca nimeni nu va avea posibilitatea sa se hotarasca dupa ce a vazut ce pensie buna a obtinut vecinul sau varul sau colegul de serviciu, pentru ca a mers spre privat. In momentul in care cineva va ajunge sa beneficieze de decizia buna pe care a luat-o astazi de a merge pe pilonul II cu o anumita companie si de a-si deschide si pe pilonul III o pensie privata, ceilalti din jurul lui, pe care ar putea sa-i influenteze prin rezultatul obtinut, nu mai pot sa isi exercite aceeasi optiune.    

CLAUDIA IONESCU: Probabil ca mesajul pentru cei pana la 35 de ani ar trebui sa fie "daca tu nu alegi acum, altii aleg pentru tine" - pentru ca oricum ei sunt distribuiti catre un anume fond de pensii, iar pentru cei intre 36 si 45 de ani, "fara un efort suplimentar beneficiezi de o pensie in plus fata de pensia de la stat".  

MARIUS POPESCU: Cred ca mai e inca un mesaj pentru cei intre 35 si 45 de ani pe care nu l-am vazut de multe ori, despre contul personal - daca ai un cont personal si ti se intampla ceva rau, banii acestia raman familiei tale.

CORINA CUCOLI: Ai pensie de urmas si acolo, dar in anumite conditii, e adevarat...

MIHAIL ION: Eu cred ca ar trebui explicat, in primul rand, care e situatia sistemului public la momentul actual: ofera o pensie la o treime din salariul mediu - si atunci oricine trebuie sa se gandeasca la faptul ca va avea un moment al retragerii din viata activa si va suferi o scadere clara a standardului de viata, care trebuie compensata. Apoi, trebuie sa ne gandim la faptul ca avem 1,3 pensionari sustinuti de un salariat astazi - ceea ce mie imi spune ca oricum nu suntem intr-o situatie convenabila pentru pensionari. Daca ne gandim si la perspectiva, atunci situatia demografica arata faptul ca populatia imbatraneste.

BUSINESS MAGAZIN: Si atunci care este perspectiva?

MIHAIL ION: Perspectiva sistemului public de pensii nu e una fericita, si atunci trebuie sa ne punem problema: in ce masura sistemul public va reusi sa sustina un standard de viata convenabil pentru un numar din ce in ce mai mare de pensionari. Eu nu spun ca sistemul public va da faliment, dar spun ca daca situatia actuala se mentine, pensia ar putea sa devina din ce in ce mai mica. Si atunci apare evidenta necesitatea unei solutii care nu poate sa vina decat din sistemul privat, pe cele doua componente ale sale, pensie obligatorie si pensie facultativa.

BUSINESS MAGAZIN: Dar va intelege omul de rand acest mesaj?

MIHAIL ION: Sunt convins ca va fi greu de ajuns la nivelul oamenilor care au o intelegere mai mica, si la pilonul II probabil ca se va considera ca este o contributie pe care oricum sunt obligati sa o faca, iar pe pensia facultativa probabil ca apetitul va porni de la salariatii unor companii multinationale care au cultura pietelor dezvoltate din care vin si pentru care fondurile de pensii nu sunt o noutate absolut deloc.

DORIN BOBOC: Eu cred ca se va crea si o presiune asupra angajatorului cu timpul, pentru ca daca intr-un anumit sector de business unul dintre marii angajatori va alege sa contribuie la pensia facultativa a angajatilor, atunci acei angajati vor transmite informatia in piata si va exista o presiune pe ceilalti angajatori din domeniul respectiv sa vina la randul lor cu o oferta similara.

EUGEN VOICU: Da, dar asta in cativa ani..

DORIN BOBOC: Sigur, nu se va intampla peste noapte..

CORINA CUCOLI: Nu cred ca va dura cativa ani, pentru ca marile companii multinationale deja acum isi fac bugetul pentru 2008 si deja sunt interesate sa isi includa in acest buget de resurse umane si pensiile facultative, pentru ca este un beneficiu important pe care vor sa il ofere angajatilor. Eu cred ca va ajunge un beneficiu similar cu tichetele de masa, pentru ca si ele au un caracter deductibil fiscal, pot fi date intregului personal, este un instrument de motivare, atragere, retinere a fortei de munca. Probabil ca va da cineva tonul, iar ceilalti il vor urma pentru ca nu vor avea alta sansa.   

BUSINESS MAGAZIN: Ati avut discutii in acest sens cu marile companii?

CORINA CUCOLI: Am facut si un studiu de piata - eu am facut noua ani resurse umane si chiar am reincercat sa ma repun in pantofii directorilor de resurse umane - si exista o dorinta in acest sens fara niciun dubiu.

CRISTINA NITESCU: E un lucru pe care, fara doar si poate, angajatii si-l doresc. Noi am facut un studiu, iar pensiile facultative sunt pe locul doi dupa asigurarile de sanatate; e adevarat, la mica distanta fata de laptop. Comparatia e chiar foarte interesanta....

MONICA PAVELESCU: Cred ca problema este ca sunt foarte tineri si atunci gandesc pe termen scurt. Si asigurarea medicala este pe acelasi principiu, poti sa beneficiezi imediat de ea. 

MONICA PAVELESCU: Cred ca ceea ce trebuie explicat foarte bine este ca pensia privata aduce un beneficiu care nu costa pe nimeni nimic.

CORINA CUCOLI: Cu siguranta oamenii vor cunoaste toate aceste beneficii, pentru ca noi vom avea foarte multi agenti care asta vor face... Se vorbea de 100.000 de agenti - ei chiar vor exista de la 1 august, iar rolul lor va fi cel de a explica oamenilor despre ce e vorba, nu sa ii faca sa semneze pur si simplu. Probabil ca fiecare va fi abordat de cel putin trei agenti de la trei firme diferite si atunci diferenta va consta chiar in modul in care vor sti sa-i explice omului respectiv care ii sunt beneficiile, de ce trebuie sa aleaga compania respectiva si mai departe sa il convinga sa si ramana unde a subscris. E foarte important sa nu se mute de la un fond la altul, pentru ca nu este in beneficiul sau.

BUSINESS MAGAZIN: Ce ar trebui sa il intrebe un viitor contributor pe agentul de marketing - OK, vine la mine sa ma convinga, dar ce trebuie sa il intreb, ce trebuie sa stiu de fapt despre o pensie privata?

CORINA CUCOLI: Asta in cazul in care nu va spune el in cinci minute povestea intregii lui vieti...

CLAUDIA IONESCU: Administratorul fondului de pensii ar trebui sa ofere siguranta, lichiditate si profitabilitate.

DORIN BOBOC: Cred ca o parte din problema pe care multi oameni o vor avea este lipsa de experienta de cumparator. Ma indoiesc ca este un procentaj foarte mare de oameni care a cumparat dupa ce a comparat - inca exista o foame de a achizitiona repede, de a creste ca familie. Cred ca sunt foarte putini cei care compara intr-adevar ofertele si incearca sa inteleaga care sunt trasaturile esentiale ale produsului sau serviciului pe care il cauta si de care au nevoie.

MARIUS POPESCU: Asta este foarte adevarat pentru pilonul III, unde poti sa gasesti o paleta larga, dar pentru pilonul II, al pensiilor obligatorii, agentul de marketing vine 5 minute sa iti explice ce ai de facut. Pensia asta e oarecum o comoditate, pentru ca toate arata la fel, taxele sunt toate la fel, nu ai inca "track record" (istoric - n.red.) pe investitii...

RAZVAN PASOL: Dar investitiile vor fi diferite, nu?

CRISTINA NITESCU: Si cine va sta sa compare ca unul investeste 15% in actiuni si altul 20%?

MARIUS POPESCU: ...dar ma indoiesc ca asta se va intampla, pentru ca avem o garantie care ne tine aproape unii de altii.

CRISTINA NITESCU: Deci se va vinde brandul, practic, si capacitatea agentului de a convinge omul sa semneze.

DORIN BOBOC: Dar si valoarea acestui brand este o caracteristica a serviciului oferit, nu?

CORINA CUCOLI: Va conta mult si increderea pe care clientul o va avea in cel care ii vinde, pentru ca sa fim seriosi, fiecare va vinde pe piata sa naturala, pe care este cunoscut. Cred ca decizia va fi mai degraba una emotionala decat una totalmente rationala.

MARIUS POPESCU: Increderea si experienta vor cantari cel mai mult...

MIHAIL ION: E o combinatie intre notorietatea companiei, pe de o parte, si increderea pe care o inspira si agentul de vanzari, pe de alta parte.

RAZVAN PASOL: Va conta foarte mult modul in care vor sti sa explice produsul. Asta vedem si noi la Bursa, pentru ca pornim de la aceeasi problema generalizata: lumea nu cunoaste, nu intelege, nu a vazut, nu are incredere... Diferenta pe piata noastra o face si modul in care poti sa explici ceea ce se intampla.

DORIN BOBOC: Cred ca este iarasi important sa spunem ca acest sistem cu trei piloni nu a fost inventat in Romania. E un sistem care s-a aplicat cu succes in alte tari din jurul nostru si a fost un succes.

BUSINESS MAGAZIN: Am inteles, asadar, ca fondurile de pensii obligatorii nu vor fi foarte diferite; dar ce se intampla in cazul celor facultative, din pilonul III?

CORINA CUCOLI: Vor fi trei tipuri: unul conservator, mediu si orientat catre risc.

EUGEN VOICU: Da, vor fi administratori care vor avea mai multe fonduri facultative si pe cel putin trei grade diferite de risc, iar decizia trebuie luata si in functie de varsta, pentru ca risc mai mare inseamna de regula si randament mai ridicat.

CRISTINA NITESCU: Oricum, aici se da libertatea contribuabilului sa participe la mai multe fonduri, singura limitare fiind sa nu se depaseasca 15% din venitul brut. Se pare insa ca si aceasta limitare va fi limitata, pentru ca este anormala, din moment ce e facultativa, de ce sa fie limitata contributia? Atunci exista si posibilitatea diversificarii, si chiar pot sa imi aleg doi administratori.

MARIUS POPESCU: Ca ati adus vorba despre cei 15% - eu cred ca aici "capacul" este deductibilitatea fiscala si mai putin procentul in cauza... Pentru un investitor rational nu exista mari stimulente sa investeasca intr-o pensie mai mult decat deductibilitatea fiscala, avand in vedere ca pierde folosul banilor fara sa castige nimic imediat.

MIHAIL ION: Vreau sa mai punctez ceva referitor la cele trei clase de risc - scazut, mediu si agresiv - si daca avem in vedere limitele investitionale ale fondurilor de pensii, atunci ar trebui sa spunem din capul locului ca doar maxim 50% din investitiile fondurilor pot merge in actiuni, si restul sunt instrumente monetare si alte instrumente cu venit fix. Riscul asumat in fondul de pensii e, asadar, mai mic decat in cazul unui fond de investitii, spre exemplu, care poate merge cu plasamentele in actiuni pana la 100%.

MARIUS POPESCU: Mai trebuie punctat ceva referitor la deductibilitatea contributiilor: investitiile in pensii au din start un castig de 16%, provenit tocmai din faptul ca cuantumul de 200 de euro nu se impoziteaza. Ce alta investitie mai aduce un randament instantaneu de 16%?

MIHAIL ION: Deocamdata e 16% dintr-o suma care e foarte mica...

MARIUS POPESCU: Pe de alta parte, la fiecare leu investit intr-un fond de pensii, statul pierde 16 bani....

ADRIAN ALLOT: Da, dar sa ne uitam si in jur... In Turcia, de exemplu, este cu mult mai mare... Mai este ceva, chiar si cu pilonul II si III salariul de pensionare nu va fi egal cu cel pe care il castiga cineva in viata activa si doar cu o ridicare a deductibilitatii vom putea sa inlocuim, sa spunem, 80% din salariu la pensie.

BUSINESS MAGAZIN: Dar in alte tari cum este? Si, din ce s-a intamplat acolo, cam cat credeti ca va fi o contributie medie intr-un fond de pensii?

EUGEN VOICU: Sistemul difera foarte mult de la o tara la alta. In Cehia, din cate stiu, a fost un mare succes sistemul de pensii facultative, pentru ca primeai pe loc de la stat o suma in plus. E un impact mai mare.

MIHAIL ION: Acolo unde deductibilitatea a fost mai mare, sistemul a capatat anvergura, pentru ca a fost interesant pentru contributor.

THEODOR ALEXANDRESCU: Noi credem foarte mult in aceasta dezvoltare a pilonului III, dar in forma in care este eu cred ca e practic imposibil sa convingem angajatorii seriosi sa dea bani. In primul rand, legea nu tine cont de obiectivele angajatorului: de ce ar plati un angajator banii pe pilonul III - de ce nu ar cumpara tichete de masa? Obiectivul principal al angajatorului pe pilonul III este sa aiba retentie si sa recompenseze loialitatea. Dupa parerea mea, si din ceea ce am vazut in companiile din AIG, noi vindem acolo unde exista posibilitatea asa-numitului "vesting". Fara vesting, adevaratul obiectiv al angajatorului este mult diluat.

BUSINESS MAGAZIN: Diluat pana la anulare?

THEODOR ALEXANDRESCU: Nu e anulat, pentru ca poti sa platesti niste bani care sunt "amanati" - sunt practic un beneficiu financiar amanat. Dar daca nu ai "vestingul", poti sa ai deductibilitate mare, pentru ca angajatorul nu-si atinge obiectivul. Iar motorul acestei reforme pe pilonul III este angajatorul in primul rand, dupa care "matchingul" din partea angajatului este o faza concomitenta sau ulterioara. Dar primul pas pentru credibilitatea sistemului eu cred ca trebuie sa il faca angajatorul. Si in afara de angajatorii care vor sa puna in contractul colectiv de munca, pentru ca sindicatele vor sa fie si pensiile acolo, exista si altii care nu vor. Ma intreaba: "eu de ce sa dau acesti bani, daca angajatul imi poate pleca maine cu banii la competitie? Pentru ce? Pentru 3,51 euro per angajat castigati din neimpozitare?".

MARIUS POPESCU: De exemplu in America de Nord nu au voie sa aiba vesting pentru mai mult de doi ani...

THEODOR ALEXANDRESCU: Nu stiu... dar eu cred totusi ca un plan fara vesting, pilonul III sa poata functiona.

ADRIAN ALLOT: Aveti dreptate, nu va functiona la capacitate maxima daca va fi doar un sistem la nivel de indivizi...

THEODOR ALEXANDRESCU: Dar mai e un lucru, daca a venit vorba despre indivizi: legea nu tine cont de distributie. Adica daca noi o sa credem ca lumea o sa stea la coada in fata biroului nostru sa cumpere pensii cu deductibilitate de 200 de euro, nu inseamna ca asa o sa fie. Eu unul ma indoiesc. Pentru ca in sistem, asa cum este el facut, eu nu pot sa compensez efortul distributiei. Si stim foarte bine cei care vindem asigurari de viata ca la un comision intre 8 si 12% nu poti sa stimulezi distributia.

EUGEN VOICU: Concluzia pe care o trag eu este ca angajatorului nu i s-au dat suficiente motive sa subscrie, dar pentru participantii la sistem cred ca trebuie sa il recomandam.

THEODOR ALEXANDRESCU: Mai este o problema - barierele de iesire cred ca ar trebui sa fie ceva mai mari sau mai indelungate pentru ca participantii sa nu se plimbe de la un fond la altul. In Cehia, spre exemplu, sunt de trei ani, fata de doi la noi.

BUSINESS MAGAZIN: Dar de ce ar trebui sa raman eu, contributor, la un fond pentru totdeauna? De ce sa nu ma mut - ma costa mult?

EUGEN VOICU: In primii doi ani exista comisionul de transfer de 5% din suma stransa, iar dupa aceea legea impune comision de transfer zero.

MIHAIL ION: Eu as vrea sa discutam putin despre motivatia unui contributor de pensii facultative de a se muta dupa doi ani. Sunt de acord cu ce s-a spus mai devreme, despre politicile de investitii relativ aliniate din cauza garantiei... si probabil ca daca ne uitam in alte tari de unde a fost preluat acest model cu garantia relativa, randamentele fondurilor nu difera foarte mult intre o minima si o maxima. Si atunci, daca initial, cand am inrolat pe cineva drept client, dupa doi ani - avand niste randamente comparabile intre fondurile din piata - care mai este motivul lor sa se mute?

CRISTINA NITESCU: Tocmai, daca vede un randament mai bun... Noi vorbim despre perioada de dinainte de doi ani.

EUGEN VOICU: Totusi, performantele vor diferi - cu 2-3-4 procente... cat de putin, dar vor diferi totusi.

ADRIAN ALLOT: Exista doua forte care trebuie sa fie contrabalansate. Prima, este dreptul clientului de a decide. Si a doua, este ca fiecare transfer scoate bani din sistem. Dar daca un client e bine informat si stie ce vrea, poate sa se mute. Dar daca transferul este fortat, de un agent, de un broker - de oricine -, acest lucru este rau pentru sistem.

BUSINESS MAGAZIN: In incheiere, sa incercam sa creionam cateva repere despre randamentul acestor investitii. La ce pensie se poate astepta un contribuabil dupa 20 de ani de plati intr-un fond de pensii privat?

DORIN BOBOC: Nu avem voie sa dam previziuni de randamente, prin lege...

EUGEN VOICU: Dar va fi un randament clar mai mare decat la stat. Eu as spune ca cei care participa la un sistem privat vor avea de castigat fata de aceeasi contributie data pe mana statului. Bineinteles, fondurile care vor investi mai mult in actiuni vor avea si randamente ceva mai ridicate...

BUSINESS MAGAZIN: Dar Bursa poate sa suporte toate aceste investitii care se presupune ca vor fi facute?

RAzvan PaSol: Eu am facut un calcul si mi-a iesit ca fondurile de pensii ar avea anul viitor de investit pe Bursa cam 2% din valoarea estimata a tranzactiilor. Ceea ce e un procent absolut neglijabil. La un activ al fondurilor de pensii in 2008 de 300-400 de milioane de euro, din care 25% sa spunem ca merg in actiuni... cred ca e o falsa problema aceasta a "rezistentei" Bursei...

CORINA CUCOLI: Revenind la castigul contributorilor, exista, in plus, garantia ca toate contributiile facute merg in pensia lui, nu in alte parti, la alti pensionari. Nu, aici ce strangi ai pensie peste zeci de ani.

EUGEN VOICU: Putem sa vorbim de o medie de 10% randament anual, daca ne uitam in jur. Asta nu inseamna ca vor fi 10% constant - ci prin capitalizare... Eu vorbesc despre medie.

CRISTINA NITESCU: In zona euro, Germania, Austria - cam 4,5-5,5% e randamentul unui fond de pensii.

ADRIAN ALLOT: Aceasta este Europa de Vest, unde lucrurile sunt mai asezate...

THEODOR ALEXANDRESCU: Eu sunt convins ca aceste forme de economisire inlocuiesc capacitatea de munca. Trebuie spus de la bun inceput ca nu se va imbogati nimeni - pana la urma, nici nu e scopul lor. Scopul lor este sa asigure o pensie decenta si un nivel de trai normal.