BUSINESS MAGAZIN: Ar trebui sa ne alarmeze nivelul actual al consumului?

RADU CRACIUN: Ca sa putem defini mic si mare ar trebui sa ne putem raporta la ceva. Pentru ca trebuie sa tinem cont de faptul ca in comparatie cu alte tari din regiune - daca e sa ne referim la Europa Centrala - ca nivel de inzestrare, de dotare al gospodariilor, Romania probabil ca a plecat de la nivelul cel mai scazut. Diferenta dintre starea de fapt si aspiratiile oamenilor era poate cea mai mare daca ne raportam la alte tari. Cred ca aceasta este si principala cauza a apetitului romanilor pentru consum.

BUSINESS MAGAZIN: Aveti si niste cifre comparative?

RADU CRACIUN: In nicio alta tara din regiune din 1990 pana acum nu s-a inregistrat o dinamica a vanzarilor cu amanuntul precum cea din Romania. Anul trecut vanzarile cu amanuntul au crescut, conform statisticilor, cu 24%, dupa doi ani consecutivi in care cresterea a fost de peste 15%. In nici una din tarile din regiune nu s-a mai inregistrat un ritm de crestere de 17-18%. Cu atat mai putin vreme de trei ani la rand. Asta cred ca arata diferenta de care vorbeam - intre dotari si aspiratii efective. Pe de alta parte, cred ca arata si ca perioada de aur a comertului cu amanuntul se apropie de sfarsit si ca ne intoarcem la niste rate de crestere poate mai moderate.

BUSINESS MAGAZIN: Deci e vorba de o baza de plecare foarte mica, motiv pentru care cresterea consumului ni se pare mare. Dupa aceste cresteri, credeti ca Romania a ajuns o piata mai matura?

RADU CRACIUN: Nu e vorba de o piata mai matura. Daca ne gandim ca foarte multe dintre aceste bunuri care au dat dinamica vanzarilor cu amanuntul sunt bunuri de folosinta indelungata, inseamna ca o perioada destul de lunga oamenii nu le vor mai cumpara din nou. Si atunci poate ca vor incepe sa-si plateasca creditele pe care le-au acumulat, sa-si directioneze veniturile catre a economisi mai mult. Cred ca astfel de rate de crestere a consumului cum s-au inregistrat in ultimii trei ani in vanzarile cu amanuntul nu sunt sustenabile.

BUSINESS MAGAZIN: Mai este loc de crestere a volumului de credite?

SERGIU OPRESCU: Fata de tarile din regiune, inca avem cel mai scazut nivel de intermediere financiara - vorbim de credite neguvernamentale ca procent din PIB.

BUSINESS MAGAZIN: Desi am spune ca oricine din jurul nostru a accesat un credit-doua sau chiar trei...

SERGIU OPRESCU: Dar se pare ca cei care sunt ceva mai departe (in alte tari - n. r.) au luat chiar patru-cinci. Vorbim din aceasta perspectiva - a gradului mic de indatorare - de un mare potential de crestere - cel mai mare din regiune. De asta si este Romania atat de interesanta din perspectiva bancilor straine, a noilor jucatori care vor sa vina pe piata. Cu atat mai valabila si mai valida este ecuatia luand in consideratie segmentul de retail. Pentru ca pe acest segment venim si mai din urma - am plecat de la un nivel chiar si mai redus decat ce aveam in domeniul creditului adresat corporatiei. Ca atare, cred ca potentialul este si mai mare in segmentul de retail. Si el trebuie cuplat si calculat si in corelatie cu asteptarile de aprecieri salariale care exista in Romania.

BUSINESS MAGAZIN: Cat de mari sunt aceste asteptari?

SERGIU OPRESCU: Analistii spun ca asteptarile de crestere salariala in acest moment sunt de 20-25% pe urmatorii trei-patru ani. Aceasta asteptare la nivelul analistilor duce printr-un efect de bulgare de zapada la aceeasi dimensiune pe segmentul creditului de retail. La nivelul creditelor acordate populatiei, suntem inca departe fata de mediile din zona noastra. Din ultimele calcule pe care

le-am facut suntem inca la 30-40% din media Cehiei, Poloniei si Ungariei si cu 10-15 procente sub media Bulgariei in clipa de fata.

BUSINESS MAGAZIN: Tendintele din punctul acesta de vedere par clare.

SERGIU OPRESCU: Pana la urma e o problema de fizica: trebuie sa plec din punctul A si sa ajung in punctul B. Cu ce viteza sa merg daca cel care a plecat din punctul C a plecat inaintea mea si trebuie sa ajungem amandoi in acelasi timp? Daca aplicam teoria convergentei (toate tarile din regiune se duc intr-o directie, iar noi venim mai din spate) e clar ca viteza noastra trebuie sa fie mai mare. Chiar la nivelul BNR se recunoaste acest lucru. "Da, viteza trebuie sa fie mai mare. Problema e ca trebuie sa stam pe cal in perioada asta." Sa nu cadem de pe cal din pricina vitezei.

BUSINESS MAGAZIN: Sa nu fie viteza prea mare...

SERGIU OPRESCU: Exact. Pana la urma nu se sperie nimeni ca vom merge cu o viteza mai mare decat ceilalti. Dar trebuie sa fie o viteza controlabila.

BUSINESS MAGAZIN: Si vedeti o problema in acest galop prea mare?

SERGIU OPRESCU: Eu personal nu. Ma inscriu in linia de gandire a colegilor mei din sectorul bancar care spun ca e normal si natural sa incercam sa condensam cateva etape. Si chiar daca volumul creditelor guvernamentale a crescut si creste in continuare, si asteptarile sunt destul de mari. Estimam cu totii sa creasca din nou creditul neguvernamental cu 45-50% in acest an. Ceea ce ar fi fenomenal dupa o crestere de 60% in 2006. Niciun investitor nu va gasi nicaieri in Europa, cu atat mai putin in industria bancara, un ritm de crestere similar ca si cel din Romania.

BUSINESS MAGAZIN: Si in cat timp ne-am putea astepta sa ajunga gradul de indatorare la nivelul tarilor din regiune?

SERGIU OPRESCU: Ecuatia e mult mai complexa... Va dau un exemplu din piata de retail. Probabil ca am fi ajuns mult mai in fata daca nu am fi avut normele BNR care ne impun anumite reguli cum a fost cea cu 35% (grad de indatorare din totalul veniturilor - n.red.) sau cea cu 25% avans minim. Avem in acest moment un decalaj foarte mare - si s-a facut recent un studiu - fata de acum doi ani cand un om cu un salariu mediu putea sa-si cumpere 66 de metri patrati de locuinta, in prezent poate sa mai cumpere doar vreo 50 de metri patrati. Deci relativ vorbind, chiar daca salariul mediu a crescut, el nu a crescut suficient de repede pentru a tine pasul cu dinamica pietei imobiliare. Ca atare, nici creditul nu poate sa creasca si el in acelasi ritm, pentru ca este direct legat prin norma aceea care reglementeaza si conditioneaza de nivelul salarial. Adica voi putea sa finantez din ce in ce mai putin din valoarea imobilului.

RADU CRACIUN: Mai vreau sa adaug ceva aici, pentru ca mai este un aspect. Daca, de exemplu, ne uitam la o tara ca Polonia si acceptam ideea ca Romania are o intarziere de trei-patru ani fata de Polonia, salariile medii din Romania sunt cu 30-40% mai mici decat cele ale Poloniei din urma cu cativa ani. Si atunci, sigur ca nici creditul de consum nu poate sa ignore nivelul salariilor din Romania. Si procesul de recuperare a creditului de consum depinde de dinamica salariilor si de nivelul de convergenta al salariilor cu cele din zona.

BUSINESS MAGAZIN: Dar cum era nivelul consumului sau al creditelor de consum din Polonia in urma cu patru-cinci ani? Erau comparabile cu cele din Romania de acum sau erau mai mari?

RADU CRACIUN: Ratele de crestere ale creditului de consum nu cred ca au fost la fel de mari. Procesul la ei a fost mult mai gradual, pentru ca dobanzile au scazut mai repede, politica dezinflationista a functionat mai bine decat in Romania, insa e interesant de remarcat ca in totalul activelor bancare, ponderea creditelor de consum era mult mai mica decat in cazul Romaniei. Cu alte cuvinte, bancile romanesti sunt intr-un fel mult mai expuse creditului de consum decat erau bancile Poloniei in urma cu patru-cinci ani.

ROZAURA STANESCU: Creditul de consum vreau sa spun ca, in opinia mea, el corespunde perioadei in care ne aflam. Deci cu siguranta oamenii consuma, nu am trecut in faza de maturare a pietei, acesta este si motivul principal pentru care consumul merge si sunt foarte multi care s-au indatorat la maximum. E o ecuatie care se leaga - nu poti sa tii acelasi ritm pentru ca gradul de indatorare e cel care ramane - daca e sa citim printre randuri informatiile transmise de BNR - singura reglementare care va ramane este cea legata de gradul de indatorare. Deci implicit vom fi legati de veniturile pe care le vom avea.

SERGIU OPRESCU: Pe de alta parte tocmai aceasta prevedere - si am si ridicat-o intr-o intrevedere cu BNR - are valabilitatea ei in functie de perioada la care a fost facut acel 35% (limita maxima a gradului de inda-torare - n. red.)...

ROZAURA STANESCU: Da... 30-35-40%!

SERGIU OPRESCU: ... daca eu ma astept la un moment dat ca aprecierea mea salariala sa se faca cu o viteza de 20-25% pe an si acest lucru mi s-a intamplat in ultimii trei ani. Acel 35% ca nivel minim a fost gandit la momentul respectiv pentru a-i da omului posibilitatea sa aiba ce manca de 60%. Or, acest procent devine irelevant in momentul in care se apropie de 500-600 de euro, deoarece clientul ar fi putut sa se indatoreze mai mult decat 40%. Aceeasi ecuatie (cu 60% pentru a asigura traiul - n.red.) nu e valabila la salarii mari.

IRINA IACOB: Sunt de acord si chiar voiam sa intreb - din acest punct de vedere ce previziuni exista? Pentru ca la un salariu de 300-400 de euro lunar e normal sa se ia in considerare o marja de 30-40%, dar la un salariu de 1.500-2.000 de euro, pentru ca sunt destul de multi din clasa de mijloc care au ajuns la un venit pe familie de 2.000-3.000 de euro pe luna, nu se va relaxa aceasta conditie?

SERGIU OPRESCU: Nu s-a facut aceasta diferentiere.

IRINA IACOB: Dar ar trebui sa se faca...

SERGIU OPRESCU: S-a urmarit simplitatea normei - sa fie usor de urmarit.

IRINA IACOB: Dar e necesar pentru a creste consumul.

ROZAURA STANESCU: Asta o data. Dar, dupa parerea mea, una este o nevoie la venituri de 1.200-1.500 de euro pe luna si altele sunt nevoile la 300-400 de euro pe luna. Deci nu masuram aceleasi nevoi. Omul care are 1.500-1.600 de euro pe luna gandeste altfel si nu sta sa-si ia pe credit nici aspiratorul, nici masina de spalat. Sunt absolut lucruri diferite. Deci de aceea se spune ca odata cu maturitatea creditului se schimba si fata creditului.

IRINA IACOB: Dar la un credit ipotecar pentru care conditiile actuale sunt aceleasi pentru toate categoriile...

ROZAURA STANESCU: Da, teoretic sunt aceleasi conditii. Practic, tot cei cu bani mai multi se duc mai usor pe el.

SERGIU OPRESCU: Eu sunt de parere ca orice masura administrativa de acest tip nu face decat sa produca distorsiuni in piata. Pentru ca uitati-va ce se intampla: noi marim maturitatile si scadentele creditelor. Din ce cauza? Din cauza acestui prag de 35-40%. Si am ajuns sa avem credite de consum pe 15 sau chiar 25 de ani. De curand am auzit chiar de 30 de ani in cazul unei banci. Ajungi sa te gandesti in ce lume traim pana la urma? O alta distorsiune a fost creditul ipotecar. Eu nu stiu in clipa de fata din cele 8,6 milioane de euro de la finalul anului trecut in credite de consum cat de multe sunt de-a dreptul credite ipotecare. Si va spun din ce cauza e important: din toate tarile acestea - Cehia, Ungaria - care au intrat in UE si la care incercam sa ne raportam, toate au avut un prim val de crestere a creditului de consum, dupa care, al doilea val care este cel cu adevarat de dezvoltare si de stabilitate a pietei de retail banking este reprezentat de creditul ipotecar. Noi, in Romania, nu stim - suntem in al doilea val? Suntem inainte de al doilea val?

FRANCISC BODO: Dezvoltarea pietei imobiliare a fost total diferita in Romania fata de celelalte tari. Si piata imobiliara din Polonia a traversat o perioada dificila la mijlocul anilor 1990, dupa care si-a revenit, s-a relansat. In Romania, piata este in continua formare din foarte multe puncte de vedere.

BUSINESS MAGAZIN: Nu s-a terminat insa cu creditul la electrocasnice...

DRAGOS SIMION: Nu s-a terminat, e departe de a se termina, dar nici nu va mai avea vreodata o crestere spectaculoasa. Cel putin nu ca procent din totalul vanzarilor de retail electric. Nu cred ca va mai fi vreo situatie cum a fost in urma cu doi-trei ani. Credem ca pe termen mediu, in domeniul retailul electric, creditul se va stabiliza undeva la 30-35%, cum e in Cehia sau Ungaria. Dar nu e vorba numai de retailul electric, sunt alte piete in care eu cred ca acest credit e abia la inceput.

BUSINESS MAGAZIN: Creditul e abia la inceput in multe domenii. Dar in privinta consumului cum stau lucrurile? Vorbim de un grad de penetrare suficient de mare?

DRAGOS SIMION: Consumul va creste. Eu am facut aprecierea fata de produsul de credit de consum deja traditional. Dar eu zic ca in general creditul incepe sa capete aspecte mult mai sofisticate. Incepe sa apara creditul pe card, cand cumparatorul - pentru o valoare a facturii pana la un anumit nivel - nu va mai apela la dosar si va face creditul direct de pe card. Dar nu e rolul lui sa ia locul creditului traditional. In schimb vor aparea alte tipuri de credit, pe care noi nu le vom percepe ca atare, pentru ca din punctul nostru de vedere (al retailerilor - n.red.) un produs cumparat cu cardul este un produs platit cash.

BUSINESS MAGAZIN: Ceea ce nu va deranjeaza.

DRAGOS SIMION: Nu ne deranjeaza. Creditul pe card este o zona de crestere spectaculoasa in continuare. Si consumul  va creste. Conform previziunilor noastre, intr-un orizont de patru-cinci ani, piata de retail electric va fi dubla fata de cea din acest moment.

BUSINESS MAGAZIN: 2 miliarde de euro?

DRAGOS SIMION: Undeva spre doua miliarde de euro. Piata a fost anul trecut sub un miliard - cam 900 de milioane de euro.

SERGIU OPRESCU: Avem la ora actuala cam 27 de miliarde de euro credit neguvernamental si 11 miliarde de euro credit de retail, ceea ce reprezinta cam 40-45%.

FRANCISC BODO: Creditele imobiliare au stat intr-o faza latenta ani de zile. Si daca imi aduc bine aminte, in urma cu cativa ani brokerii imobiliari spuneau ca o sa vedem pe piata mii de noi apartamente, dar nu vedeam buldozerele. Ei, azi vedem buldozerele.

SERGIU OPRESCU: Eu am deja o problema ca proiectele imobiliare devin derivative, in sensul ca se vand ca proiecte. Nu se mai baga buldozerul ca sa faca proiectul. Probabil ca din 100 de proiecte se fac 30-40, dar restul nu. Pentru ca preturile la teren au crescut atat de mult incat cei care au teren se intreaba daca se mai merita sa construiasca...

DRAGOS SIMION: Da, dar daca s-ar si apuca toti sa construiasca acum, n-ar avea cu ce. Intr-un fel exista o sincronizare a lucrurilor, care se asaza cumva prin natura lor.

BUSINESS MAGAZIN: Ce influenta va avea eliminarea avansului minim obligatoriu?

DRAGOS SIMION: Eu cred ca o problema mai mare decat a avansului este cea a veniturilor. Mai ales pentru clasa mijlocie care, asa cum stiti, cuprinde medici, avocati, contabili si au veniturile in fel si fel de forme. Chiar legale, dar sunt forme. Ei bine, multe dintre banci le iau in considerare numai o parte din venituri - in proportie de 50% sau 80% sau cat o fi. BNR da in continuare semnale negative de natura sa descurajeze creditul.

SERGIU OPRESCU: E o optiune de politica, pana la urma. N-am cum sa spun BNR "aoleu, de ce faci asta?", pentru ca asta vrea sa faca. Problema se pune in a demonstra BNR ca o crestere mai mare a creditului neguvernamental e sustenabila si e de dorit. Cresterea PIB este alimentata in proportie de 84% de consum. Or, aceasta ecuatie este putin diferita fata de ceea ce se intampla in alte tari - fata de cat de mult suntem expusi consumului fata de ceea ce se intampla in alte tari.

RADU CRACIUN: In general, orice banca nationala incearca sa greseasca mai degraba pe partea prudentei decat pe cea a asumarii unui risc excesiv. Daca ne uitam la PIB si la dinamica consumului privat - rata de crestere nu-si gaseste corespondent in tarile din regiune. Iar atitudinea prudenta a BNR este, intr-un fel, de inteles. Sigur ca de la un punct incolo prioritatile BNR si cele ale bancilor comerciale nu prea coincid si se pot afla pe pozitii chiar opuse.

BUSINESS MAGAZIN: Vedeti un pericol ca aceasta crestere a PIB sa fie atat de mult legata de consum, mai ales privat?

RADU CRACIUN: La ora actuala, rata de crestere a consumului privat este mai mare decat rata de crestere a investitiilor. Ceea ce pentru o tara ca Romania este un pic cam ciudat, pentru ca daca ne uitam, din nou, la tarile din regiune, vom vedea ca cele doua componente au avut rate de crestere in cel mai rau caz egale. Dar in cazul Romaniei apetitul pentru consum este in continuare foarte mare, iar riscul este ca in final acesta sa se duca in deficite externe.

BUSINESS MAGAZIN: Apropo de cresterea consumului, care au fost domeniile vedeta ale anului trecut si ce asteptari exista pentru anul in curs?

MARIUS CALUIAN: Pe piata bunurilor de larg consum cea mai mare crestere au avut-o vanzarile de produse alimentare. Mai ales lactatele. Produsele nealimentare, pe ansamblu, au avut o crestere usoara, de circa 2-3%.

DRAGOS SIMION: Dar cam cat din produsele alimentare sunt din import?

MARIUS CALUIAN: Importanta importurilor difera mult de la categorie la categorie. In cazul vinurilor, importurile au fost anul trecut de pana in 1%, dar ponderea a inceput sa creasca odata cu aderarea la UE. Sunt si categorii unde importurile sunt mult mai mari, dar nu cred ca per ansamblu trec de 10% din valoarea totala a pietei de produse alimentare, pentru ca toate companiile multinationale importante deja produc local. Anul acesta cred ca o sa creasca insa ponderea importurilor datorita injumatatirii preturilor (din cauza eliminarii taxelor de import din UE - n.red.).

BUSINESS MAGAZIN: Exista acum in Romania un fenomen de polarizare al consumatorilor catre segmentele premium si economic in dauna celui de mijloc?

MARIUS CALUIAN: Acesta se vede cel mai bine in cazul detergentilor, unde se reduce foarte mult segmentul mediu.

BUSINESS MAGAZIN: Cat inseamna consumul alimentar fata de cel nealimentar in totalul pietei de bunuri de larg consum?

MARIUS CALUIAN: Alimentele reprezinta cam 60% din consum.

RADU CRACIUN: Stiu ca vanzarile de produse alimentare au crescut anul trecut ca valoare cam cu 30%, conform statisticilor. Dar mi-e greu sa cred ca romanii mananca brusc cu 30% mai mult cantitativ de la un an la altul. Deci logica ar fi ca s-a produs simultan si o miscare catre produse mai sofisticate, mai scumpe, mai "de marca" si ar putea indica si o crestere de gusturi in cele din urma.

MARIUS CALUIAN: Cresterea in volum a fost de circa 15%.

RADU CRACIUN: Deci a crescut valoarea unei vanzari per unitate printr-o deplasare catre produse mai scumpe.

MARIUS CALUIAN: Da, au crescut mai ales specialitatile, mai ales magazinele retelelor internationale si se creeaza anumite nise in piata care sunt exploatate mai ales de importatori, pentru ca unele chiar nu se produc la noi in tara.

DRAGOS SIMION: Eu cred ca exista o crestere mai mult sau mai putin semnificativa a nivelului de trai ce a adus in atentia unei anumite categorii de public ca poate, pur si simplu, sa cumpere un anumit produs alimentar care in urma cu un an-doi-trei pur si simplu nu-i era accesibil.

IRINA IACOB: Cu siguranta ca aceasta crestere a venitului dispozabil a dus la cresterea consumului - fie el si alimentar.

BUSINESS MAGAZIN: Nu este un pic conflictual? In sensul ca se nasc noi nevoi, se cumpara mancare mai buna, imbracaminte mai buna, ne gandim sa facem un upgrade de casa, de masina... Nu e concurenta pentru buzunarul consumatorului?

DRAGOS SIMION: Noi am facut chiar un rationament in vara anului trecut cand a fost clar ca in 2006 avea sa fie un recul al pietei si ne-am intrebat care sunt competitorii nostri, nu din cadrul pietei electro, ci din afara industriei. Si concluzia noastra a fost ca in mod evident casele - fie cele noi, fie reamenajarea celor vechi - au reprezentat statistic cea mai importanta felie din venitul unei familii, apoi cele mai importante au fost vehiculele si al treilea lucru ca importanta a fost turismul extern, care incepe sa creasca.

RADU CRACIUN: Eu as vrea sa-i adresez o provocare domnului Stroe si sa-l intreb daca faptul ca romanii au mai multi bani si sunt mai sofisticati nu-l percepeti ca o amenintare pentru produsele Dacia?

CONSTANTIN STROE: Nici vorba. Vreau sa va reamintesc cateva lucruri care s-au consumat: piata automobilelor a crescut in 2005 fata de 2004 cu 59,6% si a depasit toate asteptarile vremii. In 2006 fata de 2005 a crescut cu 15,9% si anul trecut s-au vandut aproape 300.000 de automobile noi. Iar pentru anul in curs vad o crestere de 10%. Si am cateva argumente. Parcul auto care cuprinde vreo 4,8 milioane de masini este extraordinar de invechit - avem in circulatie peste 1,3 milioane de masini mai vechi de 20 de ani, in conditiile in care media europeana a perioadei de folosire a unui automobil a coborat la 3,7 ani.

BUSINESS MAGAZIN: Mai sunt si alte explicatii in afara parcului invechit?

CONSTANTIN STROE: In al doilea rand este o crestere economica indubitabila. Si in al treilea rand, din evolutia ultimilor ani e clar ca piata s-a segmentat deja si exista un tip de consumator cu o putere medie de cumparare. Ori acest segment este in crestere si corelat cu ceilalti factori si cu un grad de motorizare foarte slab - avem 200 de automobile la mia de locuitori - plus oferta de credite sustin ideea ca 2007 va fi un an de crestere. Si 2008.

BUSINESS MAGAZIN: Cat aveti acum din piata?

CONSTANTIN STROE: In 2006 am avut o cota de piata de 38,5% si nici nu ne intereseaza mai mult.

BUSINESS MAGAZIN: Dupa ce am obtinut si perspectiva producatorului si pe cea a creditului - putem emite un verdict despre evolutia consumului in Romania?

RADU CRACIUN: In general, a existat un consens in sensul ca dinamica consumului va ramane pozitiva datorita procesului de convergenta cu tarile din regiune si nu in ultimul rand cu tarile din UE. Mai degraba ne putem intreba in ce ritm va creste consumul.