Berea artizanală, noua modă din industria băuturilor. Cine sunt românii care fac bere artizanală şi cât de profitabil e un asemenea business
Ce au în comun un IT-ist, un designer, un fost director al Carrefour, un inginer, un bancher, un psiholog, un publicitar şi un fost director de fabrică de bere? În cazul de faţă, în primul rând, pasiunea pentru bere şi în al doilea rând, faptul că sunt implicaţi în dezvoltarea berii artizanale din România.
Ce este berea artizanală? Cum şi când a apărut berea artizanală pe plan local, cine sunt cei care produc şi cei care consumă o astfel de bere? Şi care este viitorul unui astfel de business într-o piaţă unde majoritatea băutorilor de bere aleg lager la PET? Acestea sunt câteva din întrebările la care ne propunem să răspundem.
Pasiunea pentru licoarea cu o istorie de mii de ani a fost principalul motor pentru mulţi dintre antreprenorii români care au ales să dezvolte afaceri în domeniul berilor artizanale. Cel mai adesea, ei au trecut de la producerea pentru propriul consum la înfiinţarea unei microberării.
În urmă cu câţiva ani, atunci când răsfoiai meniul unui restaurant, vedeai vinuri, spirtoase, cocteiluri şi bere. Azi, în majoritatea localurilor, în meniu, pe lângă berile cunoscute deja şi-au făcut apariţia şi berile artizanale. În plus, tot mai multe baruri şi-au diversificat oferta şi au apărut mai multe localuri specializate unde sunt oferite doar beri de tip craft (artizanale). Unul dintre acestea a fost lansat recent chiar de către fondatorii Zăganului, unul dintre primii jucători pe piaţa berii artizanale din România.
Berea artizanală (craft) este o bere făcută după o reţetă proprie, originală şi este produsă în cantitate mică, sub 5.000 de hectolitri pe an, susţin unii. „Berea artizanală se naşte din pasiune, iscusinţa berarului, respectarea proceselor naturale de fermentare şi ingredientele alese”, spune Laurenţiu Bănescu, unul dintre fondatorii Zăganului, care exemplifică două etape extrem de importante în realizarea berii craft, „unde se creează magia şi drojdia îşi face treaba transformând zaharurile în CO2 şi alcool”. Cele două etape sunt fermentarea primară şi maturarea. Perioada de fermentare durează „până la o săptămână”, în schimb maturarea poate dura şi un an. „Există în lume beri maturate în butoaie de lemn o perioadă lungă de timp”, adaugă Bănescu.
„Artizanul are producţia mică, pentru că face bere el însuşi, tradiţional, cu pasiune. Dacă fac milioane de hectolitri şi schimb doar eticheta, nu e nimic artizanal în asta. În al doilea rând, un produs artizanal trebuie să fie de calitate, iar în realizarea lui să nu se folosească enzime, acceleratori, stabilizatori sau astfel de lucruri care pot să accelereze procesul de fermentaţie”, susţine Arnaud Dussaix, unul din fondatorii microberăriei Sikaru.
Berea craft este un adevărat fenomen în State Unite ale Americii, unde există peste 4.600 de microberării, mai multe decât în 1873; acestea îşi adjudecă 12% din întreaga piaţă de bere, potrivit Brewers Association. Şi este de aşteptat ca numărul de microberării, la nivel global, să crească datorită cererii ridicate pentru beri artizanale. Numai în Europa numărul microberăriilor a ajuns la 740 în 2015, conform firmei de cercetare Grand View Research.
Odată cu creşterea curentului de bere artizanală la nivel global, şi în România au început să apară mai multe microberării care produc bere artizanală de culori şi gusturi diferite. Aşadar, potrivit datelor Asociaţia Berarii Europei, în doar şapte ani numărul microberăriilor a crescut de la niciuna în 2010 la cel puţin 15 în 2016, iar alte două-trei se află în procesul de a primi autorizaţie de funcţionare.
În România funcţionează circa 30 de fabrici de bere, jumătate dintre ele fiind microberării. Cu toate acestea, Marius Mircea, directorul executiv al Clinicii de Bere, microberărie funcţională încă din 2011, spune că berea artizanală încă nu este un fenomen în Romania, „din simplul motiv că există prea puţini producători locali, care să poată genera o mişcare relevantă în domeniu. Cele mai multe microberării sunt în Bucureşti, dar în afară de Zăganu, au producţii foarte micii şi realizează doar beri speciale, mai greu accesibile pentru un public mai larg”.
Ioan Mitroi, proprietarul berero.ro, un magazin online specializat în vânzarea de bere artizanală, este de părere că berea artizanală „e un fenomen început acum aproximativ patru ani în România. Are un viitor, un public - mai ales că o bună parte din el este educat în a consuma produse de calitate.”
Valoarea pieţei globale a berii artizanale a fost evaluată la 85,2 miliarde de dolari în 2015 de către Grand View Research şi prognozele se referă la creştere, datorită penetrării unor astfel de produse în pieţe precum Africa de Sud, Australia sau Brazilia. Mai mult, aceeaşi firmă de cercetare previzionează că piaţa berii artizanale la nivel global ar putea atinge o valoare de peste 500 de miliarde de dolari până în 2025.
Europa ar urma să aibă cea mai mare cotă de piaţă din punctul de vedere al valorii şi al volumului; consumul ridicat combinat cu preferinţa consumatorilor europeni pentru băuturile aromatizate reprezintă factorul care va influenţa creşterea în pierioada următoare. Cele mai mari pieţei europene pentru bere craft sunt Marea Britanie şi Germania, care reprezintă un sfert din piaţa europeană de profil. Piaţa americană continuă să crească datorită schimbării preferinţelor consumatorului către o bere artizanală, iar cele mai rapide avansuri ar urma să aibă loc în America Centrală şi de Sud, dar şi Africa de Sud.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro