În cele aproape trei decenii de activitate pe piaţa locală, companiile Coca-Cola România şi Coca-Cola HBC România, parte din sistemul Coca-Cola, s-au implicat activ nu doar în dezvoltarea businessului cu milioane de consumatori, ci şi în sprijinirea comunităţilor locale, prin investiţiile anuale de peste 1 milion de euro realizate în plan local pe zona de CSR. Anul acesta a reprezentat un nou început, prin care reprezentanţii celor două entităţi au hotărât să îşi unească eforturile pentru a continua, sub aceeaşi platformă, alături de angajaţi şi de ONG-urile partenere, proiectele de mediu şi implicare în viitorul societăţii româneşti. Ce urmează acum?

Unul dintre de responsabilitate socială ale sistemului Coca-Cola în România este programul După Noi, lansat în 2016, la iniţiativa Coca-Cola HBC România, companie care deţine, în Ţara Dornelor, la Poiana Negrii, fabrica de îmbuteliere a apelor minerale Dorna, Dorna Izvorul Alb şi Poiana Negri.

„Ideea a apărut natural. De fiecare dată când îi vizitam pe colegii noştri de acolo rămâneam profund impresionaţi de acele locuri. De oameni, de poveştile lor, de tradiţiile frumoase şi bine păstrate. Ne-am dat seama că ne întâlneam cu o moştenire culturală unică şi am decis că este de datoria noastră să o facem cunoscută şi să ajutăm la păstrarea ei. Aşa a apărut După Noi, un program a cărui misiune este să contribuie la schimbarea în mai bine pe care să o lăsăm în urma noastră”, povesteşte Alice Nichita, Public Affairs and Communication ManagerCoca-Cola HBC România.

 Astfel, După Noi a pornit cu o iniţiativă amplă de a promova şi cultiva obiceiurile, meşteşugurile şi potenţialul turistic din Ţara Dornelor, zona de unde izvorăşte apa pentru produsele Dorna, Dorna Izvorul Alb şi Poiana Negri. Ţara Dornelor a fost însă doar începutul. Treptat, programul s-a extins şi în alte domenii în care compania a sesizat nevoia de implicare pentru a ajuta comunităţile locale. Printre iniţiativele din portofoliul După Noi se numără, de pildă: ThinkBIGăr, proiectul de reamenajare a traseului eco-turistic din zona cascadei Bigăr, dezvoltat la iniţiativa angajaţilor de la fabrica Coca-Cola HBC din Timişoara, prin intermediul căruia a fost posibilă reaşezarea pe harta turistică a unui obiectiv extrem de valoros şi totodată dublarea numărului vizitatorilor; Poveşti din Ciocăneşti, un serial online despre viaţa oamenilor din Ciocăneşti, singurul sat-muzeu din România din proiectul După Noi; Muzeul Viu de la Tecşeşti, proiect în care compania este parteneră, dar şi Via Transilvanica şi Şcoala de Mers pe Munte. Ulterior, în 2018 au fost lansate, sub umbrela „După Noi, strângem tot noi”, o serie de iniţiative de educare şi încurajare a colectării separate a deşeurilor, în urma cărora au luat naştere mai multe proiecte precum Big Belly, Harta Reciclării şi diverse campanii desfăşurate în cadrul celor mai mari festivaluri din România.

La 4 ani distanţă, în 2020, anul în care mediul de business românesc a fost mai unit ca niciodată, companiile Coca-Cola HBC România şi Coca-Cola România fac la rândul lor front comun pentru a duce mai departe programul După Noi, sub filosofia #NuNeOprimAici, prin care sistemul Coca-Cola îşi întăreşte promisiunea de a continua să acţioneze pentru un viitor mai sustenabil, având patru direcţii principale de interes. „Anul acesta, ne luăm un angajament în plus: să nu ne oprim aici. «După Noi» a devenit platforma de sustenabilitate a Sistemului Coca-Cola în România, format din companiile Coca-Cola HBC România şi Coca-Cola România. Ne unim eforturile pentru o viziune comună – să facem o diferenţă în comunitate, prin protejarea mediului înconjurător, a resurselor de apă, prin dezvoltarea comunităţilor şi susţinerea tinerilor. #NuNeOprimAici e felul nostru de a spune că e important să credem într-o lume mai bună ca s-o putem construi. La nivel strategic, am avut dintotdeauna o agendă de sustenabilitate comună, iar iniţiativele noastre se adresau unor cauze similare. De aceea am considerat firesc acest pas de a aduce împreună, sub aceeaşi umbrelă de acţiune şi comunicare, toate iniţiativele noastre locale şi eforturile comune de sustenabilitate”, notează Constantin Bratu, Public Affairs & Communication Manager Coca-Cola România.

Alice Nichita, public affairs & communication manager Coca-Cola HBC România: „Împreună, ca Sistem, am sprijinit şi continuăm să creştem proiecte care pot contribui la un mâine mai bun. Investiţiile se traduc fie în donaţii directe, în bani sau băuturi, fie în resurse alocate pentru dezvoltarea de programe inovatoare, care pot ajuta comunitatea în momentele dificile.”

Constantin Bratu, Public Affairs & Communication manager Coca-Cola România: „Credem că fiecare poate produce o schimbare. Ce este important este să găsim punctele forte ale unei companii şi să folosim toate resursele pe care le avem la dispoziţie, pe lângă cele financiare – timp, echipe, cunoştinţe şi capabilităţi – pentru a oferi sprijin şi pentru a lăsa un «După Noi» mai bun generaţiilor următoare.”

Unul dintre principalele motoare ale acestor proiecte este reprezentat de echipele celor două companii, care însumează un număr mediu total de 1.528 de angajaţi. „Primim constant întrebări din partea echipelor despre ce pot şi putem face să intervenim în comunitate atunci când sesizează probleme care afectează oamenii.” Am amintit deja exemplul proiectului de punere în valoare a cascadei Bigăr, care a început de la o idee a angajaţilor noştri de la fabrica din Timişoara. Apoi există colegii noştri care se implică în traininguri pentru tineri, pe care le facem în cadrul proiectului «La TINEri Este Puterea», sau devin mentori – cum s-a întâmplat şi anul acesta în cadrul proiectului de antreprenoriat «Future Makers». Anul acesta a venit cu provocările legate de COVID-19, dar chiar şi aşa am avut colegi care s-au implicat în amenajarea unei unităţi medicale de suport pentru cazurile uşoare, în sprijinirea celor din prima linie cu un echipament care a crescut capacitatea de testare Sars-CoV-2 în Spitalul Municipal Timişoara şi chiar viziere produse la imprimanta 3D din fabrica noastră din Ploieşti. Dacă e să exemplificăm prin cifre, în anul 2019, mai bine de 10% din angajaţii noştri au fost implicaţi în acţiuni de voluntariat”, spune Constantin Bratu.

Un sprijin important pentru dezvoltarea celor patru piloni ai platformei După Noi vine şi din partea partenerilor non-guvernamentali cu care compania colaborează. „Pe zona de încurajare a colectării separate partenerii noştri sunt asociaţiile CSR Nest, Viitor Plus şi Alucro. Colaborăm de asemeneaa şi cu GreenPoint Management, care vine din zona organizaţiilor de preluare a responsabilităţii extinse a producătorului. Apoi sunt cei de la Tăşuleasa Social, care sunt alături de noi în proiecte de valorificare a potenţialului turistic şi cultural din zone cum este Ţara Dornelor”, menţionează Alice Nichita. Acestora li se adaugă şi alte nume precum Global Shapers, Social Innovation Solutions, The Social Incubator şi World Wide Fund.

Anual, investiţiile sistemului Coca-Cola în proiectele de CSR se ridică la peste 1 milion de euro. În 2019, investiţiile totale realizate alături de ONG-urile partenere s-au ridicat la 5,8 milioane de lei, bani direcţionaţi către iniţiative ale celor patru piloni strategici ai platformei După Noi #NuNeOprimAici, respectiv programe care contribuie la protejarea resurselor de apă, protejarea mediului şi creşterea gradului de conştientizare privind importanţa colectării separate, păstrarea valorilor culturale şi a tradiţiilor precum şi susţinerea tinerilor în cariera profesională. „Împreună, ca sistem, am sprijinit si continuăm să creştem proiecte care pot contribui la un mâine mai bun. Investiţiile se traduc fie în donaţii directe, în bani sau băuturi, fie în resurse alocate pentru dezvoltarea de programe inovatoare, care pot ajuta comunitatea în momentele dificile”, notează Alice Nichita.

Legat de numărul beneficiarilor, reprezentanţii sistemului Coca-Cola spun că acesta se ridică la câteva milioane de români, în cazul beneficiarilor indirecţi, iar în cazul beneficiarilor direcţi, de ordinul zecilor de mii. „De exemplu, doar anul acesta, în cadrul proiectului de colectare separată «Azi pentru Mâine pe Plajă», am avut peste 60.000 de turişti informaţi şi 60 de operatori din sectorul HoReCa implicaţi direct în proiect, fiind dotaţi cu infrastructura specifică de colectare separată. În ediţia de anul trecut a proiectului «Azi pentru Mâine» derulat în şcoli au participat peste 25.000 de elevi, părinţi şi profesori. «Harta Reciclării» are, de asemenea, o componentă educaţională prin care am ajuns la mai bine de 15.500 de elevi. Şi nu uităm nici de cei peste 1.800 de tineri implicaţi în cursurile de dezvoltare personală şi profesională «La TINEri Este Puterea». Acestora li se adaugă cei peste 2.000 de participanţi la sesiunile proiectului «Future Makers», tineri cu idei inovatoare şi aptitudini antreprenoriale”, rezultatele fiind valabile pentru 2019, spune Constantin Bratu.

Anul acesta, pe fondul incertitudinii şi a imprevizibilităţii aduse de pandemie, reprezentanţii sistemului Coca-Cola spun că, odată cu necesitatea de a gestiona foarte multe nevoi, pe mai multe planuri, proiectele planificate pentru prima parte a anului au fost fie puse pe pauză, priorităţile fiind siguranţa şi sprijinul acordat comunităţii, fie readaptate la noul context. Două exemple în acest sens sunt „Future Makers”, prin care s-au promovat idei de business pentru sprijin în noul context, şi „La TINEri Este Puterea”– aplicaţie mobilă cu traininguri de dezvoltare.

O altă bornă marcată de cele două companii anul acesta a fost lansarea, pe piaţa locală, a ambalajelor din pet reciclat. „Apele minerale naturale reprezintă 20% din portofoliul nostru de produse, iar odată cu introducerea ambalajului din PET 100% reciclat pentru Dorna şi Poiana Negri am făcut un pas important către ţelul nostru global de reduce impactul ambalajelor asupra mediului”, spune Alice Nichita.

Iniţiativa vine după o inovaţie anterioară – sticla PET realizată în procent de 30% din materie primă obţinută din plante. „Este o tendinţă la nivelul întregului grup din care facem parte, care a introdus astfel de ambalaje în cinci ţări. Ne dorim să creştem procentul de ambalaje de tip rPET şi pentru asta e nevoie de un nivel de colectare cât mai bun, pentru a avea materie primă de calitate, provenită din procesul de reciclare. Succesul sistemului de garanţie-returnare ar ajuta şi mai mult pentru a beneficia de această materie primă. În paralel, investim în soluţii inovatoare şi regândim toate ambalajele, pentru a reduce cantitatea de plastic. De altfel, încercăm periodic să reducem greutatea ambalajelor noastre. În 2021, ca partea a programului «Doze fără plastic» propunem consumatorilor un nou ambalaj din carton de tip KeelClip pentru tot portofoliul de doze, reducând cu 200 tone cantitatea de folie de plastic pusă pe piaţă”, spune Constantin Bratu. La rândul său, Alice Nichita este de părere că în prezent comparaţiile cu vestul Europei nu ne avantajează. „Motivele pentru care încă suntem departe de ţintele de colectare şi reciclare sunt multiple, dar cert este ca e nevoie de un efort comun, al tuturor părţilor implicate. Responsabilitatea pentru a îmbunătăţi acea cifră de colectare care nu ne place o avem cu toţii şi fiecare dintre noi poate să contribuie. Suntem conştienţi de responsabilitatea noastră şi de aceea ne asumăm ţinte mai ambiţioase decât cele pe care le impune legislaţia, pe care le creştem în fiecare an, până în momentul în care vom ajunge sa recuperăm 1:1 ambalajele băuturilor noastre. Noi ne dorim ca acest lucru să se întâmple în 2030, când ne propunem ca pentru fiecare sticlă sau doză vândută, să ajutăm la colectarea şi la reciclarea unei cantităţi identice de ambalaje. În plus ne asigurăm că 100% din ambalajele noastre sunt reciclabile şi reducem cantitatea de plastic nou folosit, introducând ambalaje din PET reciclat în portofoliul nostru. Însă avem nevoie de obiective mai ambiţioase şi măsuri mai eficiente la nivel de ţară, de aceea am susţinut, împreună cu întreaga industrie, implementarea sistemului de garanţie-returnare a ambalajelor de băuturi. Proiectul este acum în dezbatere publică şi colaborăm cu toate părţile implicate pentru ca sistemul să fie unul coerent şi eficient. El prevede ca pentru fiecare ambalaj din PET, sticlă sau aluminiu să se reţină o garanţie de 50 de bani ce poate fi recuperată prin înapoierea acestui ambalaj la magazin. Dacă vom înţelege că această sumă nu este o taxă în plus, sau o scumpire, ci o motivaţie de a fi mai atenţi la felul în care gestionăm ambalajele după ce le folosim, cred ca vom asista la o îmbunătăţire a colectării deşeurilor reciclabile în România.”

În 2019, Coca-Cola HBC România a înregistrat o cifră de afaceri de 2,8 de miliarde de lei, iar Coca-Cola România a avut venituri de 94 de milioane de lei. Potrivit celui mai recent raport de sustenabilitate al sistemului Coca-Cola, cifrele reprezentative pentru anul 2019 arată că peste 1,1 miliarde de litri de băuturi produse de companie au ajuns în casele a milioane de români, „menţinând produsele Coca-Cola pe locuri fruntaşe în topul preferinţelor consumatorilor”, conţinutul de zahăr la nivelul portofoliului de băuturi carbonatate a scăzut cu 11% în 2019, comparativ cu anul de referinţă 2015, 13% din cantitatea totală de PET folosit în ambalarea produselor companiei a fost PET reciclat, iar 26% PET provenit din surse regenerabile, brandurile de ape minerale naturale Dorna şi Poiana Negri fiind primele ape ambalate în PET 100% reciclat din România. În plus, „măsurile luate în 2019 pentru eficientizarea consumului de resurse se reflectă şi în reducerea cu 1,8% a intensităţii consumului de apă şi cu 2,5% a intensităţii energetice, comparativ cu anul anterior”, notează Constantin Bratu.

În opinia sa, aşa cum fiecare dintre noi poate produce un impact pozitiv pe anumite zone prin calităţile pe care le are, la fel şi companiile pot aduce un plus de valoare semnificativ concentrându-se pe identificarea unor probleme şi dezvoltând soluţii. „Expertiza pe care o avem în domeniile conexe businessului nostru, experienţa dobândită din activitatea desfăşurată în anumite zone ale ţării şi colaborările noastre cu numeroşi parteneri externi ne-au ajutat să devenim parte din comunitate şi să înţelegem anumite nevoi. În momentul de faţă identificăm trei direcţii principale care au nevoie de implicare din partea tuturor: numărul mare al celor cu probleme cauzate de pierderea slujbelor, fapt cauzat de pandemie, şi managementul deşeurilor de ambalaje şi dezvoltarea tinerilor care este, de asemenea, impactată negativ de tot contextul actual. În industrie lucrăm cu foarte mulţi parteneri, fie din domenii asemănătoare, fie cu experienţe total diferite. Credem că fiecare poate produce o schimbare. Ce este important este să găsim punctele forte ale unei companii şi să folosim toate resursele pe care le avem la dispoziţie, pe lângă cele financiare – timp, echipe, cunoştinţe şi capabilităţi – pentru a oferi sprijin şi pentru a lăsa un După Noi mai bun generaţiilor următoare.”

Proiect susţinut de sistemul Coca-Cola.