Domeniul constructiilor, la randul sau, genereaza in lant slujbe pentru specialistii in proiectare, pentru cei din amenajari interioare, pentru real estate si pentru retailerii de bricolaj. |n lista mai urmeaza, in opinia lui Gheban, industria siderurgica, turismul ("care desi este o ramura mai mica, are un factor de multiplicare destul de mare - sunt oamenii care lucreaza in hoteluri, restaurante, pensiuni, transport, amenajari interioare, catering si asa mai departe"), industria bunurilor de larg consum, productia de mobila, agricultura, sanatatea si industria farmaceutica, serviciile si IT&C. "|n esenta, tot ce presupune o logistica minima va crea macar un alt loc de munca in corelatie", explica Gheban.

Viitorul din spatele calculelor

Aflat ca intotdeauna in cautarea unei strategii de dezvoltare, Guvernul a incercat sa vada cum se traduce aceasta teorie la conditiile din Romania, respectiv in ce domenii se poate vorbi de cele mai productive investitii, din punctul de vedere al efectului benefic in lant pentru economie. Ministerul Economiei a comandat o cercetare in acest sens Asociatiei pentru Studii si Prognoze Economico-Sociale si Grupului de Economie Aplicata (GEA), care au lansat luna trecuta studiul "Reindustrializarea Romaniei: politici si strategii", pornind de la constatarea ca ponderea industriei in PIB a scazut lent si constant din 2000 incoace, de la peste 25% la circa 22% anul trecut, in favoarea serviciilor si mai ales a constructiilor (realitate periculoasa acum, pe timp de criza), dar si de la paradoxul ca Romania a ajuns prea rapid sa fie o economie bazata pe investitii (imobiliare, retail, auto), fara a fi depasit stadiul premergator, acela al economiei bazate pe factorii de productie, ceea ce e vizibil in inapoierea infrastructurii si in calitatea educatiei resurselor umane.

Studiul calculeaza impactul investitiilor, al consumului public si privat si al exporturilor asupra economiei incepand din 2007, ca sa determine domeniile unde multiplicatorii pentru cererea finala din economie sunt cei mai mari. Astfel, factorul de multiplicare pentru investitii in urma cu zece ani era mai mare decat media de circa 1,6 la nivel national in cazul agriculturii (4), al industriei de masini si aparate electrice (2,95), de constructii metalice (2,69) si al tranzactiilor imobiliare plus alte servicii (2,48) arata studiul citat. Ierarhia ramurilor s-a schimbat insa dramatic pana in 2007, in top ajungand tranzactiile imobiliare si alte servicii (4,09), urmate de constructiile metalice (2,17), agricultura (1,97) si sectorul de masini si aparate electrice (1,59). Cu siguranta ca evolutia economica din ultimii doi ani si jumatate, in care domeniul imobiliar si cel al constructiilor s-au prabusit laolalta cu activitatile conexe, a adus modificari si mai spectaculoase in acest top.