Acesta e contextul in care ministrul Adriean Videanu vorbea recent ca pregateste o strategie de reindustrializare "care sa fie asumata de toate partidele si de sindicate", si tot acesta e contextul pentru afirmatiile de saptamana trecuta ale Andreei Paul-Vass, consiliera premierului, ca economia trebuie ferita de "o perioada prelungita de stagnare" si ca e nevoie urgent de o "politica industriala orientata spre tehnologii de varf si valoare adaugata mare", care ar putea grabi relansarea economiei "cu cel putin doi ani", prin atragerea capitalului strain in industrii orientate spre export si rezistente la crizele economice, "precum industria alimentara, farmaceutica sau in energie".

Un alt domeniu cu mare potential de inmultire a slujbelor este agricultura, cu conditia industrializarii ei. Liviu Voinea, presedintele Grupului de Economie Aplicata, spune ca "in acest moment nu avem agricultura, decat in sensul lucratorilor individuali", adaugand ca industrializarea agriculturii ar avea efecte in lant, in domeniile conexe - cum sunt productia de utilaje si industria alimentara.

Evident, fiind adresat statului, studiul GEA face si o lista a potentialelor cai de stimulare a sectoarelor considerate a avea efect multiplicator ridicat al investitiilor si unde guvernul ar avea - sau ar trebui sa gaseasca rapid - parghii de interventie: industria de constructii metalice (unde statul ar trebui sa incurajeze reabilitarea termica a locuintelor si sa impuna clauze de folosire a producatorilor romani in contractele de infrastructura cu companii straine), masinile si aparatele electrice (prin comenzi de stat, cercetare aplicata), utilaje agricole si pentru industria alimentara (subventii, garantii, sustinerea micilor producatori in limitele permise de UE) si toate domeniile industriei de reciclare (alocari mai mari de fonduri UE).

E bine de tinut minte acest mini-program de actiune, fiindca sigur il vom mai auzi expus, intr-o forma sau alta, de reprezentantii actualului guvern atunci cand va mai veni vorba de locurile unde pot fi create noi locuri de munca.Un fel de campioni nationali

Dincolo de calculele economistilor, practica ne-arata la fiecare pas ca sunt o serie de factori de conjunctura si subiectivi ce influenteaza modul cum se leaga verigile lantului. Florin Gogianu analizeaza un studiu realizat de Ernst&Young in 2009 pentru cazul celui mai mare producator de bere din Romania, Ursus Breweries (parte din grupul SABMiller), care are aproximativ 1.728 de angajati in mod direct, iar de activitatea lui sunt legate in total alte 29.600 de locuri de munca din varii sectoare.

Cercetarea insa, oferind o imagine statica, nu poate tine seama de faptul ca in piata sunt prezenti agenti cu initiativa si simt de orientare la situatia pietei dintr-un anumit moment: intr-un lant de distributie modern, spune Gogianu, furnizorii unei multinationale lucreaza si cu alte companii, ceea ce inseamna ca locurile de munca indirect generate de activitatea unei multinationale nu depind strict de deciziile de business ale acesteia. "Partenerii din ambele directii ale lantului comercial se pot reorienta, facand dificila masurarea dinamicii locurilor de munca", conchide reprezentantul Lugera & Makler.