Longevitate - este un cuvânt care poate caracteriza conducerea BNR, dar şi mandatele unor şefi ai celor mai mari 10 bănci comerciale după active din România, care acoperă în jur de 80% din activele întregului sistem bancar românesc. Care este secretul din spatele mandatelor de decenii ale oamenilor care conduc sistemul bancar?

MUGUR ISĂRESCU

A fost validat de Parlament, începând cu 1991, pentru şase mandate consecutive de guvernator al BNR, fiind nu doar cel mai longeviv demnitar din statul român de după 1990, ci şi cel mai longeviv guvernator de bancă centrală din lume. Mugur Isărescu, 73 de ani, face istorie fiind singura personalitate din România care în cei peste 30 de ani de la revoluţie a reuşit să rămână într-una una dintre cele mai înalte demnităţi ale statului român.

Isărescu a fost numit guvernator al Băncii Naţionale a României (BNR) la 4 septembrie 1990, poziţie pe care a părăsit-o o singură dată, doar temporar (cu păstrarea mandatului), în 2000, când a îndeplinit funcţia de prim-ministru. În 1990, numirea sa a fost făcută de către guvern, iar din 1991 a primit mandate succesive din partea Parlamentului. Practic, Isărescu a fost validat de Parlament pentru şase mandate consecutive de guvernator al BNR, fiind nu doar cel mai longeviv demnitar din statul român de după 1990, ci şi cel mai longeviv guvernator de bancă centrală din lume. Deşi acest record de longevitate, de peste trei decenii într-o astfel de funcţie, este greu de egalat, nu doar în România, ci şi la nivel internaţional, şi şefii unor bănci comerciale mari de pe piaţa locală au reuşit performanţa de a aduna mandate de mulţi ani, ajungând să rămână chiar şi până la două decenii în funcţia de CEO.

Câştigurile mari raportate de băncile din top 10 de-a lungul timpului, alături de ascensiunea în topul după active uneori, au motivat acţionarii unor bănci comerciale mari, străini sau statul român, să le prelungească de două ori sau de mai multe ori mandatele şefilor, astfel că unii CEO de bănci mari au ajuns să cumuleze până la 10 ani, 15 ani sau chiar 20 de ani în fruntea instituţiilor de credit, fapt mai puţin obişnuit în alte ţări.

Au fost şi ani de boom economic, au fost şi ani de criză. Iar anii de criză financiară şi economică de după 2008 au făcut diferenţa dintre bănci. Pe o piaţă a creditului care a fost marcată de letargie în primii ani de criză şi a dat ulterior semne de redresare, băncile care au făcut achiziţii, dar şi cele care au vândut mai multe credite noi au putut să se delimiteze, înregistrând creşteri vizibile la nivelul cotelor de piaţă după active. Iar criza prin care a trecut şi sectorul bancar în ultimele decenii nu a rămas fără urmări la nivel de top management, unele bănci traversând perioada de criză cu acelaşi director executiv, în timp ce altele au schimbat doi, trei sau chiar mai mulţi şefi în ultimii an. Practic, pierderile raportate de unele bănci, cele mai multe bănci mici, dar şi bănci mari, şi portofoliile consistente de credite neperformante au făcut ca unii şefi de bancă să nu reuşească să supravieţuiască crizelor.

Ultimii ani au fost din ce în ce mai profitabili pentru bănci. Profitul la nivelul sistemului bancar a ajuns în 2021 la un record de circa 8 mld. lei, peste câştigul din 2020, de circa 5 mld. lei. Iar 2022 va marca cel mai probabil un nou record, în condiţiile în care doar în S1/2022 câştigul băncilor s-a apropiat de 5 mld. lei.

„Rezultatele bune sau foarte bune înregistrate de societăţile respective au dus la prelungirea contractelor de mandat pentru persoanele din top management. În cazul contractelor de mandat există obiective clare, cum ar fi cele legate de profit, de cifra de afaceri. Dacă rezultatele sunt bune, dacă şefii fac trabă bună, dacă sunt cea mai bună soluţie pentru companie, pentru bancă, de ce să nu le prelugeşti mandatele”, a declarat Oana Botolan (Datki), managing partner la CTeam Human Capital.

În timp ce unii şefi de bănci primesc prelungiri de mandate, la nivelul sistemului bancar au fost făcute restructurări, numărul bancherilor coborând în ultimul deceniu cu circa 16%, până la 51.639 la finalul lui 2021, reducerea substanţială a numărului de angajaţi din băncile comerciale venind odată cu tăierea costurilor, mutarea unei părţi din activitatea bancară în mediul online, dar şi ca urmare a dispariţiei mai multor bănci din statistici.

„Disponibilizările sunt cea mai tristă şi neplăcută parte a vieţii unei companii, însă dacă este nevoie de aceste disponibilizări, dacă sunt dictate de necesităţile de business, ce poţi să faci”, mai spune Oana Botolan (Datki).

De-a lungul timpului, echipele de conducere executivă a celor mai mari bănci din top zece au ajuns să fie în multe cazuri dominate de români, marcând o schimbare faţă de imaginea de la începutul anilor 2000, când cei mai mulţi manageri erau străini. Şi în ceea ce priveşte poziţiile de CEO, bancherii români au ajuns să domine top managementul celor mai mari bănci, şase din zece CEO ai celor mai mari zece bănci după active fiind români, în timp ce în anii trecuţi poziţiile de CEO reveneau preponderent expaţilor. Odată cu dezvoltarea pieţei bancare autohtone, bancherii locali au acumulat experienţă şi au devenit astfel „eligibi“ pentru a fi numiţi pe posturi de conducere.

Cu o bogată experienţă în domeniul financiar-bancar pe piaţa din România şi/sau din străinătate, bancherii CEO au ocupat mai multe poziţii până să ajungă în top, pe scaunul cel mai înalt, de şef de bancă.

Dacă privim veniturile la nivel de top management în sectorul privat, sunt şefi de bănci care câştigă în medie 30.000 de euro. În sectorul public, preşedinţii celor două bănci de stat, CEC Bank şi EximBank, Bogdan Neacşu şi Traian Halalai, au câştigat peste 1,2 mil. lei în anul 2021, adică circa 21.000 de euro/lună, conform declaraţiilor de avere publicate. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, este cel mai bine plătit salariat din instituţie. În 2021, Isărescu a încasat un venit anual de 960.752 de lei, adică venituri medii lunare de peste 80.000 de lei pe lună în 2021, echivalentul a 16.200 de euro pe lună, potrivit datelor din declaraţia sa de avere completată în iunie 2022.

Trecând în revistă mandatele şefilor celor mai mari zece bănci din România din ultimii ani vedem că cinci au fost foarte longevivi, fiind la cârma băncilor de 10 ani, 15 ani sau chiar 20 de ani.

Õmer Tetik

Conduce Banca Transilvania din 2013, sub coordonarea lui instituţia de credit devenind liderul pieţei bancare din România.

Pornind analiza celor aflaţi în fruntea băncilor comerciale de la cea mai mare bancă din România, vedem că Ömer Tetik este CEO al Băncii Transilvania din 2013 şi până acum, adunând astfel aproape 10 ani la conducerea instituţiei de credit, perioadă în care valoarea de piaţă a băncii a urcat de mai mult de cinci ori, de la 2,3 mld. lei până la peste 13 mld. lei în prezent. Sub coordonarea lui Tetik, Banca Transilvania a devenit liderul pieţei bancare din România, activele băncii fiind de patru ori mai mari, de la 30 mld. lei la peste 125 mld. lei, în condiţiile în care Banca Transilvania a mizat pe piaţa românească pe lângă creşterea organică şi pe cartea achiziţiilor, cumpărând trei bănci – Volksbank (2015), Bancpost (2018) şi Idea Bank (2021). După ce în 2016 Banca Transilvania urca pe locul 2 în topul băncilor mari  din România, iar în 2018 devenea liderul pieţei bancare locale, în vara anului 2019, Tetik a primit o prelungire a mandatului la conducerea băncii care a fost pe profit.

Ömer Tetik este cetăţean român, de origine turcă şi este născut în Germania. El are o experienţă de peste 20 ani în sectorul bancar. Este absolvent al Faculty of Economics – Middle East Technical University, din Ankara, şi vorbeşte fluent patru limbi străine, inclusiv româna.

Şi-a început cariera la ATA Securities, în Turcia (Izmir), iar un an mai târziu a plecat la Istanbul pentru a face parte din echipa de trezorerie a Finansbank. În 1997 s-a mutat în Rusia pentru poziţia de coordonator al Departamentului Trezorerie şi Piaţa de Capital din cadrul Finansbank Moscova. Pasul spre România l-a făcut în 2000, când aceeaşi bancă i-a acordat funcţia de vicepreşedinte adjunct. După zece ani a devenit vicepreşedinte şi, ulterior, preşedinte la Credit Europe Bank (fosta Finansbank), potrivit informaţiilor publice.

Sergiu Manea

Devenea în toamna anului 2015 preşedinte executiv al BCR, fiind primul român pe care austriecii de la Erste au pariat să ducă banca înainte.

Sergiu Manea conduce BCR de peste şapte ani, din 2015, iar mandatul i-a fost prelungit în 2022 până în 2026, astfel că va ajunge la un mandat de 11 ani

Sergiu Manea (50 de ani), care devenea în toamna anului 2015 preşedinte executiv al BCR, fiind primul român pe care austriecii de la Erste au pariat să ducă banca înainte, a primit la început de 2022 o prelungire a mandatului până în februarie 2026. Erste, acţionarul majoritar al BCR, a decis numirea lui Manea la conducerea BCR, începând cu 1 octombrie 2015, când el avea doar 43 de ani. Manea a fost adus de la Viena la Bucureşti în 2012 chiar de Andreas Treichl (fostul CEO al Erste), pe poziţia de vicepreşedinte executiv la BCR. La începuturile carierei, Manea a fost actor pe scena dealingului. Un bancher tânăr, om de trezorerie, specialist în pieţe financiare, care a trecut pe la BRD, ING, ABN Amro şi UniCredit/Banca Austria, Sergiu Manea trebuia să aducă creşterea de business pentru BCR, pierdută în anii de criză.

Când Sergiu Manea a preluat conducerea BCR ca preşedinte executiv şi preşedinte al Comitetului Executiv, banca era lider al pieţei locale, având o cotă de piaţă de 15,8% în 2015, conform datelor din Raportul anual al BNR. Între timp, banca a coborât în topul după active pe locul doi, iar cota de piaţă după active a BCR a scăzut sub 14% (în 2021). Totuşi, activele totale ale BCR s-au majorat din 2015 până la finalul anului 2021 cu peste 40%, la 89 mld. lei. După primele nouă luni din 2022 activele BCR au urcat la 94,5 mld. lei, astfel că saltul faţă de 2015 este de peste 50%.

BCR a fost pe profit în fiecare an din 2015 până în 2022. Iar câştigul băncii era după primele nouă luni din 2022 de 1,5 mld. lei, mai mult decât profitul din întregul an 2021 (1,4 mld. lei), în timp ce pentru tot anul 2015 banca raporta profit de 919 mil. lei. Sergiu Manea, care a făcut studii economice şi visa din tinereţe să devină bancher şi trader pe Bursă, i-a succedat în 2015 lui Tomas Spurny, care a fost timp de doar trei ani şi jumătate CEO al BCR. Într-un deceniu de la câştigarea licitaţiei pentru privatizarea BCR, Andreas Treichl – fost CEO al Erste, a schimbat patru preşedinţi executivi la BCR (Nicolae Dănilă, Manfred Wimmer, Dominic Bruynseels, Tomas Spurny), iar Sergiu Manea este al cincilea CEO.

BCR s-a numărat printre băncile care au avut mai multe schimbări la nivel de top management din 2008 încoace, la fel ca şi BRD-SocGen, schimbând mai mult de trei persoane pe poziţia de director general.

François Bloch

Francezul François Bloch a preluat oficial din ianuarie 2017 conducerea BRD, care este acum a treia cea mai mare bancă de pe piaţa românească după active.

François Bloch este CEO al BRD-SocGen din ianuarie 2017, adică de şase ani, iar durata mandatului reînnoit expiră la data de 21 decembrie 2024

Francezul François Bloch, 55 de ani, a preluat din decembrie 2016 (oficial din ianuarie 2017) de la Philippe Lhotte conducerea BRD, care este acum a treia cea mai mare bancă de pe piaţa românească după active. Înainte de a ajunge la BRD-SocGen, François Bloch a fost prim-vicepreşedinte executiv la Rosbank, subsidiara din Rusia a grupului francez Société Générale. Practic, 2016 a fost anul în care BRD pierdea locul 2, ocupat tradiţional o bună perioadă de francezi, şi cobora pe poziţia 3 în topul celor mai mari bănci din România, fiind depăşită de Banca Transilvania. François Bloch a acumulat experienţă internaţională, atât în retail, cât şi în investment banking, lucând anterior în Franţa, Germania, SUA şi Rusia. În mandatele lui Bloch la conducerea BRD, banca a experimentat profituri record, plasându-se pe podiumul profitabilităţii pe piaţa bancară locală.

În decembrie 2020, Consiliul de Administraţie al BRD-SocGen, subsidiara locală a grupului francez Société Générale, a decis la reînnoirea mandatului lui François Bloch în funcţia de director general, pe o perioadă de 4 ani. La BRD, şefii s-au schimbat cu o frecvenţă mai mare decât la alte bănci mari, găsirea unui succesor potrivit după retragerea veteranului Patrick Gelin în 2009 devenind, o perioadă, o temă dificilă pentru francezii de la Société Générale. Guy Poupet, succesorul lui Gelin, nu a fost menţinut în funcţie decât doi ani, timp în care prudenţa în politica de creditare a dus la erodarea portofoliului.

În 2012 încercarea de a-l înlocui a condus la o serie de complicaţii care au făcut ca BRD să stea mai multe luni cu preşedinte interimar. În cele din urmă, francezul Philippe Lhotte prelua în toamna anului 2012 conducerea BRD-SocGen şi a rămas la conducerea băncii timp de aproximativ patru ani, când a fost înlocuit de Bloch. Absolvent al Şcolii Naţionale de Statistică şi Administrare Economică din Paris în 1990, François Bloch şi-a parcurs întreaga carieră în cadrul grupului Société Générale pornind de la poziţiile de broker şi ulterior director al departamentului de brokeraj pe pieţele de instrumente derivate în cadrul Société Générale Elsässische Bank, Frankfurt (1990 - 1993).

Mihaela Bîtu

Cu o carieră de 25 de ani în ING, Mihaela Bîtu a fost promovată în vara anului 2019 pe poziţia de CEO al băncii din România după circa un deceniu în care a fost director general adjunct, coordonând operaţiunile corporate ale ING Bank.

Mihaela Bîtu este CEO al ING Bank din 22 iulie 2019

ING Bank este o altă instituţie de credit unde şefii s-au schimbat mai des. În 2019, olandezii de la ING Bank decideau să numească la conducerea băncii din România o româncă, Mihaela Bîtu devenind director general din iulie 2019. Cu o carieră de 25 de ani în ING, Mihaela Bîtu a fost promovată pe poziţia de CEO al băncii din România după circa un deceniu în care a fost director general adjunct, coordonând operaţiunile corporate ale ING Bank, instituţie de credit care s-a concentrat pe creştere organică în România. Ea l-a înlocuit la conducerea ING Bank România pe polonezul Michal Szczurek care condusese operaţiunile din România ale ING timp de aproape 7 ani şi a plecat pe poziţia de şef al diviziei de retail a grupului ING din regiunea Asia.

Anterior, Michal Szczurek, cunoscut în special ca expert în retail banking şi servicii bancare electronice, preluase postul de şef al ING Bank România de la Mişu Negriţoiu, care condusese instituţia de credit timp de 6 ani, aducând-o la statutul de bancă universală. Cu o bogată experienţă multi-disciplinară în domeniul bancar, atât pe piaţa din România, cât şi în străinătate, Mihaela Bîtu a fost înainte de a deveni CEO al ING director general adjunct al ING Bank şi Head of Wholesale Banking, divizie care are în vizor companiile mari cu o cifră de afaceri de peste 100 mil. euro, companiile multinaţionale şi instituţiile financiare.

Din luna mai 2018, Mihaela Bîtu este şi membru al Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor. Ea şi-a construit cariera în cadrul grupului ING, iar de-a lungul anilor a ocupat diferite poziţii de management. Are studii de economie, terminând un master în finanţe şi contabilitate şi un MBA în finanţe şi dorea de la început să lucreze în domeniul bancar. Grupul ING Bank obişnuieşte să promoveze în poziţiile de top oameni formaţi în bancă, apelând doar în rare ocazii la recrutări de la concurenţă.

ING Bank, care operează pe piaţa românească ca sucursală a grupului olandez cu acelaşi nume, a urcat suprinzător pe locul patru în topul băncilor locale, cu o cotă de piaţă de 9,3% în 2021, bazată pe creştere organică. ING este prezentă pe piaţa bancară românească de 25 de ani.

Steven van Groningen

Olandezul Steven van Groningen a condus Raiffeisen Bank România timp de 20 de ani, începând din 2002, imediat după preluarea de către austrieci a Băncii Agricole.

STEVEN VAN GRONINGEN a fost preşedinte şi CEO al Raiffeisen Bank timp de 20 de ani, până în 2021. Zdenek Romanek a preluat conducerea Raiffeisen Bank din 2022

Olandezul Steven van Groningen a condus Raiffeisen Bank România timp de 20 de ani, începând din 2002, imediat după preluarea de către austrieci a Băncii Agricole. Grupul austriac i-a prelungit de mai multe ori mandatul de director executiv-CEO al Raiffeisen Bank România. A fost CEO al băncii din 2002 şi preşedinte al directoratului în perioada 12.07.2007 până în 2022. Steven van Groningen a fost unul dintre cei mai longevivi bancheri de pe piaţa românească, adunând două decenii în poziţia de CEO pentru o bancă de top, ceea ce este mai puţin uzual.

Acţionarul majoritar austriac l-a menţinut în funcţie pe van Groningen şi în perioada de construire şi de creştere a Raiffeisen, dar şi după venirea crizei economice din 2008/2009, când au devenit necesare abilităţi de restructurare pentru navigarea într-un mediu economic dificil. Olandezul van Groningen a venit prima dată în România în 1993, el lucrând pe un post de consultanţă la BNR. Între 1994 şi 1998 a lucrat pentru ABN Amro. S-a alăturat echipei Raiffeisen în 2002, după ce grupul austriac Raiffeisen a preluat Banca Agricolă, o bancă de stat aflată în proces de restructurare.

A condus procesul de integrare cu subsidiara locală a grupului şi ulterior de transformare a noii bănci, dintr-una cu pierderi, într-una profitabilă. Începând cu 2004, Raiffeisen Bank a fost an de an o bancă profitabilă, inclusiv în timpul crizei financiare din anii 2008-2009. Echipa de management condusă de Steven van Groningen a plasat Raiffeisen Bank în topul băncilor de pe piaţa locală, în principal prin creştere organică.

De asemenea, în anul 2013, banca a preluat şi integrat portofoliul de retail al subsidiarei locale a Citibank. Steven van Groningen a terminat Facultatea de drept în Leiden, în Olanda, iar o carieră în banking nu era un vis pentru el şi nu i-a trecut niciodată prin cap că o să ajungă să conducă una dintre cele mai importante bănci din România. Bancherul olandez vorbeşte fluent limba română, fiind căsătorit cu o româncă – Valeria Răcilă, canotoare olimpică, cu medalie de aur la Los Angeles în anul 1984. La finalul lui 2021 Steven van Groningen a decis să plece de la conducerea băncii româneşti cu capital austriac după 20 de ani. Iar Zdenek Romanek a fost desemnat de grupul austriac Raiffeisen Bank International (RBI) să preia funcţia de CEO al Raiffeisen Bank România, în urma unui proces de selecţie internaţional. Romanek s-a alăturat echipei Raiffeisen Bank începând cu 1 februarie 2022, dar a preluat efectiv mandatul în martie, după primirea aprobării de la BNR.

Zdenek Romanek a fost desemnat de grupul austriac să preia din 2022 funcţia de CEO al Raiffeisen Bank România, în urma unui proces de selecţie internaţional.

Bogdan Neacşu

Bogdan Neacşu, 43 de ani, este cel mai tânăr conducător de bancă din România, având în spate o carieră bancară de aproape două decenii. A preluat conducerea CEC Bank în 2019.

BOGDAN NEACŞU este preşedinte-director general al CEC Bank şi membru în Consiliul de administraţie din 2019

Bogdan Neacşu, 43 de ani, este cel mai tânăr conducător de bancă din România, având în spate o carieră bancară de aproape două decenii. Devenit director general al CEC Bank din 2019, Bogdan Neacşu a terminat ASE-ul la începutul anilor 2000. De-a lungul timpului Neacşu a lucrat la BNR, BRD, Volksbank, Garanti Bank, Patria Bank, pentru ca din 2019 să vină la CEC Bank iar din 24 octombrie 2019 să devină directorul general al băncii de stat, care a urcat în 2021 pe locul şase în topul după active din România.

În 2021, Bogdan Neacşu a fost desemnat şi preşedinte al Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB). Practic, Bogdan Neacşu şi-a început cariera în sectorul bancar în 2005 la Direcţia de Reglementare şi Autorizare din cadrul BNR pentru ca în 2007 să plece la BRD. În 2009 a trecut la Volksbank, unde iniţial a lucrat la risc, iar apoi a devenit vice-preşedinte pe zona de corporate. După preluarea Volksbank de către Banca Transilvania, el a trecut de pe corporate din nou pe risc. La scurt timp însă a primit o ofertă din partea turcilor de la Garanti, pe care a acceptat-o şi a ocupat vreme de doi ani funcţia de vicepreşedinte responsabil cu divizia de risc în cadrul Garanti Bank, subsidiara locală a grupului turc cu acelaşi nume, pentru ca din aprilie 2017 să plece pe poziţia de director al diviziei de risc din cadrul Patria Bank (fosta Banca Comercială Carpatica). După plecarea lui Radu Gheţea din funcţia de CEO al CEC Bank, poziţie din care a condus banca timp de 10 ani, Ministerul Finanţelor l-a desemnat în 2018 pe Laurenţiu Mitrache (care a condus anterior Leumi Bank şi Volksbank România) să preia conducerea executivă a băncii. După numai câteva luni, în 2019 Mitrache a plecat, iar poziţia lui a fost luată de Bogdan Neacşu, care era prim-vicepreşedinte. În scurt timp Bogdan Neacşu, care preluase poziţia de CEO interimar al CEC Bank, după plecarea lui Laurenţiu Mitrache, a fost nominalizat în toamna anului 2019 pentru funcţia de CEO - director general plin al băncii de stat. CEC Bank se numără printre băncile care nu şi-au schimbat prea des conducerea. Până în 2018, Gheţea a fost timp de un deceniu şi CEO şi preşedinte al CEC Bank, însă ulterior acţionarul CEC Bank, respectiv statul român, reprezentat de Ministerul Finanţelor, a decis să modifice statutul băncii şi să treacă la sistemul dualist de conducere (separarea funcţiei de preşedinte al Consiliului de Administraţie de cea de director general). Atunci Radu Gheţea a preluat poziţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al CEC Bank, iar pe poziţia de director executiv a fost adus Laurenţiu Mitrache.

Răsvan Radu

Răsvan Radu, unul dintre bancherii români cu cea mai îndelungată carieră, de peste 30 de ani, şi unul dintre şefii de bănci longevivi de pe piaţa locală, adunând aproape două decenii la conducerea UniCredit în România, şi-a încheiat în octombrie 2022 mandatul de CEO al UniCredit Bank România.

RĂSVAN RADU a condus UniCredit România timp de aproape două decenii, până în octombrie 2022. Septimiu Postelnicu, în prezent prim-vicepreşedinte executiv al UniCredit Bulbank din Bulgaria, a fost desemnat ca succesor pentru rolul de CEO şi preşedinte al directoratului UniCredit Bank în România

Răsvan Radu, unul dintre bancherii români cu cea mai îndelungată carieră, de peste 30 de ani, şi unul dintre şefii de bănci longevivi de pe piaţa locală, adunând aproape două decenii la conducerea UniCredit în România, şi-a încheiat în octombrie 2022 mandatul de CEO al UniCredit Bank România el urmând să plece în străinătate, tot în grupul italian UniCredit. De meserie inginer, Răsvan Radu şi-a început cariera în banking în 1991, la BCR. Apoi, devenea pentru scurt timp, în 2000, vicepreşedinte executiv al CEC, iar din 2001 a fost recrutat de grupul austriac Raiffeisen, care cumpărase Banca Agricolă, pe postul de vicepreşedinte executiv responsabil cu retailul. Patru ani mai târziu, în 2005, Răsvan Radu a pariat pe planurile de extindere ale italienilor de la UniCredit şi a fost instalat ca şef al filialei locale UniCredit România, care atunci era o bancă mai mică, dar avea să fuzioneze după doi ani cu HVB-Ţiriac, creând UniCredit Ţiriac Bank. În 2007, când a avut loc fuziunea locală dintre UniCredit şi HVB Ţiriac Bank, Răsvan Radu şi-a păstrat poziţia de CEO şi în banca rezultată din fuziune (UniCredit Ţiriac Bank), în timp ce Dan Pascariu, mult mai experimentatul şef al HVB, a făcut un pas în spate acceptând postul neexecutiv de preşedinte al Consiliului de Administraţie. Practic, Radu a devenit CEO al UniCredit România în 2005 şi CEO al UniCredit Bank din 2007.

În 2008, Răsvan Radu era reconfirmat în funcţia de preşedinte executiv (CEO) al UniCredit, tot atunci fiind ales Dan Pascariu ca preşedinte al Consiliului de Supraveghere al UniCredit, poziţie din care s-a retras în 2020. În 2008 se realiza la UniCredit separarea netă între membrii Consiliului de Administraţie şi cei ai boardului executiv, conform modelului dualist de conducere din grupul italian UniCredit. Unul dintre evenimentele din istoria UniCredit sub conducerea lui Răsvan Radu a fost în 2013, când italienii de la UniCredit au semnat la Bucureşti preluarea întregului portofoliu de retail al britanicilor de la RBS. Un alt eveniment de referinţă în istoria UniCredit a fost anul 2014, când omul de afaceri Ion Ţiriac şi-a vândut italienilor şi ultimele 45% din acţiunile deţinute la Unicredit Ţiriac. În 2015 UniCredit Ţiriac Bank, atunci al cincilea jucător după active din sistemul bancar românesc, şi-a schimbat denumirea în UniCredit Bank, iar procesul de rebranding a continuat. Activele UniCredit Bank s-au majorat de aproape 4 ori, de la circa 13 mld. lei în 2007, când Răsvan Radu devenea CEO al UniCredit Bank, până la peste 50 mld. lei în 2021, conform datelor de la BNR. În 2005, activele UniCredit Bank erau de doar 2 mld. lei, iar cota de piaţă de 1,5%. Dacă în 2007, UniCredit Bank avea o cotă de piaţă după active de aproximativ 5%, în 2008 a ajuns la 5,5%, pentru ca în 2009, când se manifestau semnele crizei financiare şi economice precedente, să urce la o cotă după active de peste 6%, rămânând totuşi pe locul 6 în topul celor mai mari bănci, în urma CEC. Ulterior, UniCredit Bank a mai câştigat teren, urcând şi pe locul 5 în clasamentul băncilor mari. Însă, ultimii ani au adus căderi în top, UniCredit coborând mai întâi pe locul 6, iar anul trecut pe 7. Italienii de la UniCredit, care de-a lungul timpului au mai făcut rocada cu austriecii de la Raiffeisen în top, au raportat pentru banca din România în 2021 active de 50,2 mld. lei, mai mari cu circa 10% faţă de 2020, Însă, banca a coborât în 2021 de pe locul 6 pe 7, fiind depăşită de CEC Bank, după ce a ajuns la o cotă de piaţă de 7,84%. Septimiu Postelnicu, în prezent prim-vicepreşedinte executiv al UniCredit Bulbank din Bulgaria a fost desemnat ca succesor pentru rolul de CEO şi preşedinte al Directoratului UniCredit Bank în România.

Septimiu Postelnicu, în prezent prim-vicepreşedinte executiv al UniCredit Bulbank din Bulgaria, a fost desemnat ca succesor pentru rolul de CEO şi al UniCredit Bank Romania.

Sergiu Oprescu

Sergiu Oprescu şi-a început cariera în cadrul Alpha Bank Romania în 1994 şi a deţinut mai multe funcţii de conducere înainte de a fi numit preşedinte executiv în 2007.

SERGIU OPRESCU conduce din 2007, adică de peste 15 ani, Alpha Bank  România, instituţie cu active de peste 3 miliarde de euro şi o prezenţă constantă în topul primelor zece bănci de pe piaţa românească.

Alpha Bank, care a mizat pe creşterea organică, rămânând după 25 de ani în topul celor mai mari 10 bănci, a fost printre băncile mari cu conducere stabilă pe parcursul crizei, fiind şi singura bancă cu capital elen care a rămas pe piaţa locală, după ce Bancpost a fost cumpărată de Banca Transilvania, Piraeus Bank a ajuns la fondul american de investiţii J.C. Flowers, iar Banca Românească a luat calea EximBank. Sergiu Oprescu a venit la conducerea executivă a Alpha Bank în 2007 şi este membru al boardului băncii româneşti cu capital grecesc din 2005. În banking, primul loc de muncă al lui Sergiu Oprescu a fost la BRCE, pentru ca apoi să fie unul dintre cei care au pus bazele Băncii Bucureşti, bancă străină care se înfiinţa pe piaţa românească ca subsidiară a grupului elen Alpha, devenită ulterior Alpha Bank Romania. Practic, Sergiu Oprescu şi-a început cariera în cadrul Alpha Bank Romania în 1994 şi a deţinut mai multe funcţii de conducere înainte de a fi numit preşedinte executiv în 2007. Era atunci unul dintre cei mai tineri bancheri români care prelua conducerea unei bănci din top 10. Sergiu Oprescu a fost implicat şi în înfiinţarea Consiliului Bursei de Valori, pe care avea să-l şi conducă după 2000, în paralel cu funcţia de vicepreşedinte executiv de retail al Alpha Bank. A fost preşedinte al Bursei de Valori Bucureşti din 2000 până în 2006. Din 2015, Oprescu a deţinut până în 2021 şi funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Asociaţiei Române a Băncilor. Este primul bancher român care a ajuns în managementul executiv al unei bănci internaţionale, cu active de 63 mld. euro şi cu o istorie de 140 de ani. El a primit în 2019 atribuţii extinse, devenind director general al reţelei internaţionale a grupului grec Alpha. Practic, la începutul anului 2019, Sergiu Oprescu a fost numit membru în Comitetul Executiv al grupului elen Alpha Bank şi coordonează subsidiarele Alpha Bank din patru ţări – Albania, Cipru, România şi Marea Britanie – de pe poziţia de director general reţea internaţională. Dragostea dintâi a bancherului Sergiu Oprescu nu a fost nici bankingul, nici Bursa şi nici economia, ci ingineria aeronautică. Sergiu Oprescu este absolvent al Facultăţii de Aeronautică din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti. Dar are studii postuniversitare în domeniul bancar la Universitatea din Colorado SUA şi a urmat mai multe programe executive la Harvard Business School, Stanford şi London Business School.

Gyula Fatér

Gyula Fatér, un bancher din afara grupului OTP care timp de mai bine de un deceniu lucrase pentru Budapest Bank Group, a fost numit în vara anului 2019 CEO la OTP Bank România, subsidiara locală a celui mai mare grup bancar din Ungaria.

GYULA FATÉR a devenit director general al OTP Bank în iunie 2019, durata mandatului urmând să expire la data de 12.06.2023

Gyula Fatér, un bancher din afara grupului OTP care timp de mai bine de un deceniu lucrase pentru Budapest Bank Group, a fost numit CEO la OTP Bank România, subsidiara locală a celui mai mare grup bancar din Ungaria, în vara anului 2019. El l-a înlocuit pe László Diósi, cel care a condus  anterior OTP Bank timp de peste un deceniu, începând cu 2007, şi a fost schimbat din funcţie în octombrie 2018 de banca-mamă, după ce BNR nu a aprobat tranzacţia prin care banca românească cu capital maghiar intenţiona să cumpere Banca Românească. Gyula Fatér a studiat economia la Budapesta, în Ungaria, şi la început ezita între a fi jurnalist sau a lucra într-o companie de comerţ exterior pentru ca în cele din urmă să ajungă bancher. Cu o cotă de piaţă după active de 2,9% în 2021, active în valoare de 18,5 mld. lei şi un profit după impozitare de 58 mil. lei anul trecut, OTP Bank este a noua bancă din sistem. Fatér şi-a propus dublarea cotei de piaţă a acesteia, până la 5%, până în 2024, prin dezvoltarea liniei de business IMM, precum şi prin îmbunătăţirea serviciilor financiare. OTP a intrat pe piaţa românească la începutul anilor 2000 prin achiziţia Robank, iar de-a lungul anilor a încercat să-şi extindă prezenţa şi prin alte achiziţii şi să-şi majoreze cota de piaţă în sistemul bancar local, ungurii fiind interesaţi de BCR, Banca Transilvania, Banca Ţiriac, Banca Carpatica sau RBS, OTP devenind „cumpărătorul de serviciu“ din sistemul bancar local, însă fără prea mult succes. În cele din urmă, OTP a mers înainte prin creştere organică. La circa un deceniu de la preluarea Robank, OTP Bank a mai făcut o achiziţie cumpărând sucursala locală a portughezilor de la Millennium Bank.

Traian Halalai

Traian Halalai lucrează în sistemul bancar din 1995 şi a ajuns la EximBank în 2012, devenind preşedinte executiv, după ce anterior a fost director financiar şi director general adjunct la Banca Românească.

TRAIAN HALALAI devenea preşedinte executiv al EximBank în urmă cu 10 ani, în 2012

A ajuns la EximBank în 2012, după ce anterior a fost director financiar (CFO) şi director general adjunct la Banca Românească timp de 6 ani, iar înainte, din 1998 şi până în 2006 Traian Halalai a lucrat pentru olandezii de la ING, ultima poziţie fiind de CFO-director financiar. Mandatul la EximBank i-a fost reînnoit ulterior de către Ministerul Finanţelor, acţionarul principal al băncii. El lucrează în sistemul bancar din 1995 şi şi-a început cariera ca dealer pentru Bancorex.

Preşedintele executiv al EximBank a terminat Facultatea de Finanţe-Bănci la ASE şi oscila între o carieră în sistemul bancar şi una academică, la catedră. De când a preluat conducerea EximBank, Traian Halalai a reuşit să crească activitatea EximBank de la active de 3,9 mld. lei la 14 mld. lei, iar portofoliul net de credite a crescut de la 0,8 mld. lei la 7,38 mld. lei. Dacă sistemul bancar a avut în perioada 2013-2021 o creştere a activelor de 72% (6% pe an), EximBank a avut o creştere de 259%, adică 15% pe an.  Creşterea activelor a făcut ca EximBank să intre la finalul lui 2021 în top 10 cu o cotă de piaţă de 2,2%, iar odată cu finalizarea în 2022 a achiziţiei Băncii Româneşti poate să ajungă pe locul 8. Achiziţia Băncii Româneşti de către EximBank este o premieră în istoria bancară din România, fiind prima dată când o bancă de stat cumpără o bancă privată cu capital străin, după ce anterior statul a vândut băncile mari deţinute. Totodată, EximBank, o instituţie de credit specializată pe zona corporate, va activa pentru prima oară pe segmentul de retail banking din România, devenind astfel o bancă universală. Activele EximBank după fuziune urcă cu 50%, la 22 mld. lei, soldul creditelor avansează cu 68%, la 12,6 mld. lei, iar depozitele se dublează, la 13,6 mld. lei, potrivit proiectului de fuziune prin absorbţie EximBank-Banca Româneacă.