1993, BANCA NATIONALA A ROMANIEI

Olandezul Steven  van Groningen soseste in Romania pentru un proiect de consultanta de un an intr-un program PHARE.

CE SPERA: Numai lucruri realiste, avand in vedere ca aflase multe despre Romania de la sotia sa romanca - olimpica la canotaj Valeria Racila - cu care se insurase in 1986.

CE STIE: Ca elementele care te fac sau nu fericit intr-o tara sunt altele decat cele pe care le constati la prima vedere.

CE NU STIE: Ca, dupa 13 ani, va incepe sa vada in Romania un posibil domiciliu definitiv.

Legatura presedintelui Raiffeisen cu Romania e foarte veche: a inceput in anii ‘80, la campionatele internationale de canotaj si la olimpiade, unde van Groningen participa in lotul national de canotaj al Olandei. Acolo a cunoscut-o pe Valeria Racila, campioana olimpica la canotaj pentru Romania in 1984, cu care s-a si casatorit.

"Cei care spun ca in Romania se ramane din cauza femeilor intr-un fel au dreptate, pentru ca sotia mea este romanca", admite van Groningen, intr-o romana impecabila. "In 1985, povesteam cuiva care lucrase pentru Shell ca urma sa ma casatoresc cu o romanca", isi aminteste olandezul. "Mi-a zis: «A, Romania! Inainte de al doilea razboi mondial, la Shell romancele erau considerate cele mai frumoase femei»".

Din 1985 pana in 1993 - cand s-a stabilit pentru prima data in Romania - olandezul venea aici an de an. Initiativa de a lucra in Romania i-a apartinut si o explica prin faptul ca sotia sa era romanca. Dupa expirarea contractului de consultanta de un an cu Banca Nationala, van Groningen a infiintat in Romania filiala locala a ABN Amro, pe care a parasit-o pentru functia de "deputy" la filiala ruseasca a aceleiasi banci, in 1998.

Inca un an si jumatate a petrecut in Ungaria, dupa care, in 2001, s-a intors la Bucuresti, ca presedinte al Raiffeisen Bank. Comparand orasele prin care a trecut ca strain, van Groningen a constatat ca, oricat de frumoase ar fi acestea, ii dau sentimentul de loc strain, cu exceptia Bucurestiului. "Parca esti intr-un decor si nu ai nici un fel de interactiune."

In Romania, van Groningen nu se mai simte de mult expat. Chiar daca, de cand a parasit Olanda, se considera cetatean european - "nici 100% olandez, nici 100% roman" - van Groningen are nevoie de un sentiment de "acasa", pe care spune l-a gasit doar aici. Din punct de vedere macroeconomic, Romania nu e tara ideala, dar pentru a fi fericit intr-o tara important este "microuniversul", crede el. Din microuniversul lui van Groningen au ajuns sa faca parte chiar si cainii vagabonzi, pe care el ii considera un element pitoresc. Iar faptul ca in Romania nu functioneaza totul e deconectant "pentru cineva care vine dintr-un mediu suprareglementat".

Dar acestea sunt elemente de atmosfera. Pentru van Groningen, Romania ramane locul in care poti ridica o banca de la "minus zero" la profit. In 2001, Raiffeisen prelua controlul Bancii Agricole, care avea pierderi de circa 200 mil. euro. Azi, Raiffeisen e a treia banca din tara. E firesc ca van Groningen sa fie mai multumit aici decat in orice tara vestica, "unde lucrurile sunt foarte asezate si te lupti pentru un procent de cota de piata".