Barbara Stöttinger, decan al WU Executive Academy: CEO-ul robot. Este inteligenţa artificială un manager superior?
Evoluţia inteligenţei artificiale (AI) este de neoprit: Fireflies rulează în fundal în timpul convorbirii Zoom, generând un rezumat excelent al discuţiilor; D-ID transformă textele în videoclipuri cu personaje despre care nu ai bănui niciodată că au fost generate de AI, iar ChatGPT scrie eseuri, analizează date financiare, răspunde la întrebările clienţilor şi, în plus, îi ajută pe studenţi să înveţe. Însă ce impact vor avea aceste inovaţii asupra lumii managementului? Este posibil ca roboţii să înlocuiască managerii de top în viitor?
Graţie instrumentului ChatGPT al companiei americane OpenAI, deţinut, printre alţii, de Microsoft, posibilităţile oferite de inteligenţa artificială au devenit palpabile şi pentru cei care nu sunt experţi în domeniul digital. Pe măsură ce tot mai multe dovezi privind evoluţia extrem de rapidă a inteligenţei artificiale ajung pe prima pagină a ziarelor, unii oameni sunt cuprinşi de un sentiment de panică: nu este de mirare, având în vedere previziunile potrivit cărora această tehnologie va face ca milioane de locuri de muncă din întreaga lume să fie eliminate. Mai mult, nu există nicio îndoială că unele domenii de activitate, în special cele caracterizate de sarcini repetitive pe care algoritmii şi maşinile le pot gestiona cu uşurinţă, se vor schimba considerabil prin utilizarea AI. Cu toate acestea, există o excepţie la această evoluţie generală: la prima vedere, activitatea managerilor şi a liderilor de companii nu pare să fie afectată de progresul învăţării automate. Însă este acesta întreaga realitate?
În subordinea CEO-ului robot? La NetDragon Websoft, o companie de jocuri online cu sediul în Hong Kong, un robot AI a fost desemnat recent drept înlocuitor al directorului general al unei filiale. Robotul CEO ia acum deciziile despre care credeam că pot fi luate doar de fiinţe umane, cum ar fi evaluarea riscurilor antreprenoriale şi proiectarea unor locuri de muncă eficiente. Iar până acum nu a făcut o treabă rea: cifrele de referinţă ale companiei le depăşesc clar pe cele ale concurenţilor din piaţă. Este vorba de noroc pur sau de un semn al unui trend? De fapt, unele atribuţii tradiţionale de management sunt practic destinate să fie preluate, cel puţin parţial, de AI.
Ce atribuţii de leadership pot fi lăsate în seama AI? În principiu, un robot nu va putea niciodată să înlocuiască calităţile umane înnăscute ale unei persoane, dar, cu siguranţă, o poate sprijini să îşi îndeplinească sarcinile. Analiza datelor, în special atunci când este vorba de volume mari de date, şi o pregătire structurată a informaţiilor care să servească drept bază pentru luarea deciziilor sunt doar două exemple de situaţii în care poate fi utilizată inteligenţa artificială. Însă numai oamenii deţin calităţi precum creativitatea şi empatia, iar aceste capacităţi vor rămâne importante şi pentru manageri. Aşadar, cum anume ar putea AI să sprijine diverse sarcini de management? Şi în ce domenii ar putea înlocui, cel puţin parţial, directorii executivi umani?
- Strategie şi planificare
În fond, inteligenţa artificială este un simplu instrument. Analiza datelor pe care AI o poate efectua, dacă este necesar, într-o clipă, oferă o bază solidă pentru luarea unor decizii strategice, care, totuşi, vor trebui să fie luate în cele din urmă de oameni. La urma urmei, o strategie se referă, printre altele, la valori, viziuni şi convingeri care trebuie definite şi urmărite de organizaţia respectivă.
- Organizare
Există un mare potenţial de utilizare eficientă a AI în domenii care necesită standardizare şi optimizare. Roboţii au o abordare structurată a sarcinilor, dar nu reuşesc să facă faţă acolo unde sunt necesare idei creative, gândire inovatoare şi abordări noi. Într-un mediu de afaceri, rezolvarea problemelor necesită adesea o combinaţie de calităţi pe care le posedă oamenii, cum ar fi o bună înţelegere a situaţiei, dublată de o înţelegere a calităţilor sale emoţionale. Atunci când vine vorba de a răspunde rapid la schimbarea circumstanţelor şi de a transforma provocările în oportunităţi, oamenii sunt în mod clar mai buni decât roboţii.
- Contabilitate şi finanţe
Acesta este un domeniu în care AI ar putea contribui în numeroase moduri, deoarece trebuie analizate volume mari de date, care sunt uneori greu de gestionat, iar detaliile importante care sunt cruciale pentru luarea unor decizii corecte sunt uneori pierdute în mulţime. În acelaşi timp, experienţa şi intuiţia umană sunt greu de învins. Un auditor experimentat care a analizat situaţiile financiare timp de 30 de ani poate să identifice imediat o problemă.
- Resurse Umane
Resursele umane se bazează de ceva timp pe inteligenţa artificială, de exemplu, pentru a căuta anumite cuvinte cheie în CV-uri şi scrisori de intenţie cu scopul de a face o preselecţie sau de a decide pe cine să invite la următoarea etapă a procesului de angajare. Roboţii sunt mai puţin subiectivi decât oamenii, ceea ce reprezintă un avantaj clar în gestionarea personalului. Dar şi aici, decizia finală trebuie să fie luată de o fiinţă umană, deoarece trebuie să existe o chimie între colegi. Identificarea unei persoane potrivite, motivarea personalului existent sau transmiterea cu succes a viziunii unei organizaţii nu ar trebui să fie lăsate în seama algoritmilor.
- Comunicare
Inteligenţa artificială poate fi, cu siguranţă, de încredere pentru a pregăti şi a edita materialele utilizate pentru luarea deciziilor, cum ar fi o analiză a datelor despre clienţi. Dar când vine vorba de comunicarea rezultatelor, atât în interiorul, cât şi în afara companiei, managerii trebuie să facă un pas în faţă. O comunicare transparentă şi clară, o cultură activă a feedbackului şi o critică (constructivă) pot fi oferite doar de oameni. Pentru orice sarcină care necesită o bună relaţionare, încredere şi apreciere, un robot nu va putea niciodată să înlocuiască oamenii. Gândiţi-vă doar la evaluările de performanţă sau la negocierile în vânzări.
Inteligenţa artificială vs. oamenii în vremuri de criză. O pandemie, o criză financiară, un război: indiferent de tipul de criză, în unele cazuri, inteligenţa artificială ar putea fi capabilă să tragă din timp un semnal de alarmă. Dar decizia privind măsurile care trebuie luate şi toate aspectele legate de comunicarea în situaţii de criză vor rămâne sarcina managerilor. Unele situaţii necesită o intervenţie paradoxală. Cu alte cuvinte: o acţiune care este total opusă celei pe care ai face-o în mod normal într-o situaţie similară. Acest lucru ne ajută să dobândim o nouă perspectivă asupra lucrurilor şi să ne pregătim pentru un nou început. Şi nu există un robot care să reuşească vreodată acest lucru.
În general, managerii - la fel ca angajaţii şi studenţii - vor fi încurajaţi să se concentreze pe ceea ce un robot nu poate oferi: empatie, compasiune, gândire critică şi înţelegere socială.
În apărarea liderilor umani. Teama provocată de evoluţia inteligenţei artificiale este exagerată. Acest lucru nu diferă cu nimic de momentul în care au apărut computerele. Nu există cale de întoarcere şi ar trebui să ne concentrăm pe utilizarea inteligenţei artificiale în moduri constructive, care să servească nevoilor noastre umane. Oamenii au atât de multe calităţi care îi fac să fie superiori roboţilor. Şi asta nu e tot: utilizarea inteligenţei artificiale în viitor reprezintă o mare oportunitate pentru Europa. Continentul are acum oportunitatea de a adopta o abordare diferită şi, prin aceasta, de a se distinge de SUA şi China. Astfel, în loc să urmărim mentalitatea „câştigătorul ia totul“ sau un sistem de supraveghere de tip „big brother“, putem adopta o strategie care să se concentreze mai întâi pe bunăstarea angajaţilor. Acest lucru ne va permite să folosim tehnologia într-un mod care să servească oamenilor şi nu invers. Această abordare europeană a fost denumită umanism digital sau responsabilitate digitală corporatistă. Este vorba despre utilizarea noilor tehnologii, respectând în acelaşi timp valorile noastre. Şi aceasta este o altă sarcină-cheie care va necesita manageri umani.
WU Executive Academy organizează la Bucureşti, din 2006, un program de Executive MBA, la care participă aproape 30 de manageri şi antreprenori anual. ■
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro