• „Buget la comun, conturi separate, ştim fiecare ce bani are, plăţi face cine e pe fază,

cine are mai mulţi bani, cine apucă, de rate se ocupă el, de facturi eu etc. Eu cheltuiesc mult mai mult. Avem conturi de economii separate, dar avem acces la acestea amândoi.”

• „Ştiu un cuplu care îşi pune la comun lunar pe Revolut suma de 7.000 de lei, adică 3.500 de lei el şi 3.500 ea, pentru cheltuieli comune.”

• „Eu mi-aş dori buget comun, dar la care să nu contribui – adică un buget comun din care  să mă alimentez.”

• „De la ce punct al relaţiei ar trebui să îţi ţii banii la comun? Şi ce se întâmplă când unul dintre parteneri câştigă mult mai mult decât celălalt? Noi avem conturi separate de economii, discutăm despre achiziţiile importante.”

• „Poate noi suntem mai dezorganizaţi, dar avem bugete se-parate, singura cheltuială comună este grădiniţa copilului. El câştigă mai mult, probabil aş fi mai avantajată dacă am avea un buget comun, dar mi se pare normal să fiu independentă. Cunosc însă cupluri mai organizate din acest punct de vedere, care folosesc inclusiv Excelul pentru stabilirea bugetului de cuplu.”

Numărul curent al revistei a plecat la tipar de Ziua Îndrăgostiţilor (varianta importată), motiv pentru care am şi vorbit în redacţia ZF şi BM despre cum se cheltuie banii în cuplu, subiect care a generat un dialog mai aprins decât de obicei. Dincolo de cine câştigă mai mult şi ce greutate are asta în echilibrul unei relaţii, când vine vorba de bani, cuplurile se confruntă cu cel puţin o întrebare importantă: bugete comune, separate sau ambele?

Chiar dacă banii nu aduc fericirea, nici măcar în dragoste, se pare că au totuşi un rol în menţinerea armoniei – şi nu spunem doar noi asta, ci şi numeroase studii internaţionale, cât şi unul mai recent, realizat la iniţiativa BCR în rândul cuplurilor de români.

Potrivit studiului Unlock Research, 78% dintre motivele de ceartă în cuplu ţin de bani, de situaţia financiară, iar siguranţa financiară se află pe locul patru în lista de priorităţi atunci când oamenii planifică întemeierea unei familii – chiar mai importantă decât să ai copii (pe primele trei locuri se află: să ai o comunicare mai bună cu partenerul, timpul petrecut împreună, valori comune/obiceiuri).

Iar dacă zestrea pare să fie, potrivit aceluiaşi studiu, un concept arhaic, bugetul comun este în continuare preferat de majoritatea cuplurilor (60% dintre cei întrebaţi preferă această variantă) şi un procent semnificativ - 80% - au deja un buget comun. Trendul pare a fi în schimbare, cel puţin în rândul generaţiilor mai tinere – cu o proporţie destul de mare de cupluri progresiste (aşa au fost numite de cei de la BCR).

Reprezentanţii băncii au identificat trei tipuri de cuplu, iar progresiştii (31%), reprezentaţi de adulţii tineri, sunt cei din relaţiile în care care partenerii sunt independenţi financiar – au un venit comun, dar şi banii lor separat, care nu îl privesc pe celălalt, bazându-se pe ideea „Cât bugetul comun merge bine şi parteneriatul nostru este solid – pactul nostru funcţionează; pentru fericirea în cuplu, fiecare partener trebuie să fie fericit, înainte să fim fericiţi”. Pentru progresişti, banii nu mai reprezintă un măr al discordiei, venitul comun este necesar pentru susţinerea bunăstării relaţiei - dar restul banilor pot fi cheltuiţi independent de fiecare mem-bru al cuplului.

Se pare că, pe măsură ce un cuplu este mai educat, mai tânăr şi mai  profesionalizat, are tendinţa să fie mai independent financiar şi mai progresist - existând probabilitatea ca şi conflictele să fie mai rare sau mai puţin intense.  Totuşi, procente majoritare au celelalte categorii identificate de BCR:  cuplul echipă (codependent; 34%) este reprezentat de adulţii care îşi pun toţi banii la comun, sunt puţin mai în vârstă  şi sunt mai  vulnerabili fiindcă nu au niciun pic de libertate personală – sunt în zona de codependenţă. Cele mai multe dintre cupluri se înscriu însă în continuare în rândul celor convenţionale, în care un partener, în general bărbatul, contribuie mai mult la venituri, celălalt primeşte banii şi îi gestionează – în acest tip de cuplu femeia fiind mai vulnerabilă (35%). Aceştia din urmă nu consideră indepedendenţa financiară ca fiind o prioritate şi preferă să îşi asume responsabilitatea financiară împreună . Chiar dacă părerile sunt împărţite aproape în mod egal, pare că educaţia financiară merge mână în mână şi cu armonia pe plan personal - aşa că înainte de a investi, chiar şi sentimente, nu e rău să ne punem la punct şi finanţele personale.

Şi, după cum spuneau cei care au desfăşurat studiul în cadrul conferinţei, indiferent ce cuplu eşti, important e să fii mereu pe plus!  

Mituri şi finanţe:

1. Zestrea este un concept irelevant, arhaic (doar 1 din 5 intervievaţi consideră relevantă zestea în relaţia lor).

2. Plata la prima întâlnire este majoritar asociată ca fiind îndatorirea bărbatului – mai degrabă un gest de curtoazie decât un gest de putere (1 din 2 persoane susţine asta).

3. Siguranţa financiară este un aspect important al unei relaţii, însă accentul se schimbă de la a avea bani în a şti

să–i gestionez.

Sursa: studiul Unlock Research realizat la iniţiativa BCR (în baza unei analize cantitative în rândul a 600 de persoane, oameni căsătoriţi sau aflaţi într-o relaţie în care locuiesc cu partenerul), cât şi calitative (în rândul a şase cupluri)

Ioana Matei este editor Business Magazin