Brain rot” (tradus aproximativ ca „atrofiere a creierului” sau „putregaiul creierului”) a fost desemnat cuvântul anului 2024 de Oxford University Press în urma unui proces de selecţie care reflectă tendinţele sociale, culturale şi lingvistice actuale. Oxford analizează date lingvistice din surse diverse, cum ar fi: reţele sociale, ştiri, forumuri online, conversaţii cotidiene, cărţi şi articole academice. Sunt căutaţi termeni care s-au remarcat prin utilizare frecventă şi au devenit trenduri în social media. Peste 37.000 de persoane au votat pentru a ajuta la alegerea câştigătorului dintr-o listă scurtă de şase cuvinte întocmită de Oxford. Cele cinci cuvinte finaliste care nu au câştigat erau: „demure”, „dynamic pricing”, „lore”, „romantasy” şi „slop”.

Brain rot este definit drept „deteriorarea presupusă a stării mentale sau intelectuale a unei persoane, în special ca rezultat al consumului excesiv de materiale (în prezent, mai ales conţinut online) considerate lipsite de importanţă sau neprovocatoare. De asemenea, termenul poate desemna orice lucru care este perceput ca având potenţialul de a provoca o astfel de deteriorare”.

Experţii de la Oxford au observat că „brain rot” a câştigat o nouă popularitate în acest an, fiind folosit pentru a exprima îngrijorările legate de impactul consumului excesiv de conţinut online de calitate scăzută, în special pe reţelele sociale. Utilizarea termenului a crescut cu 230% între 2023 şi 2024.

Iniţial popularizat pe platformele de social media – în special pe TikTok, în rândul generaţiilor Z şi Alpha – „brain rot” este acum utilizat pe scară mai largă, inclusiv în jurnalismul mainstream, pe fondul preocupărilor din societate legate de impactul negativ al consumului excesiv de conţinut online.

În 2024, „brain rot” este folosit pentru a descrie atât cauza, cât şi efectul acestui fenomen, referindu-se la conţinutul de calitate scăzută şi cu valoare redusă de pe reţelele sociale şi internet, precum şi la impactul negativ pe care consumul acestui tip de conţinut îl are asupra individului sau societăţii. Conţinutul viral de pe platformele de social media, cum ar fi TikTok sau Instagram, poate deveni un „ciclu vicios” care ne face să petrecem ore întregi în faţa ecranelor. Casper Grathwohl, preşedintele Oxford Languages, afirmă că, privind înapoi la ce cuvinte au fost votate în ultimele două decenii, „se poate observa preocuparea tot mai mare a societăţii faţă de modul în care vieţile noastre virtuale evoluează, felul în care cultura internetului pătrunde tot mai mult în cine suntem şi despre ce vorbim”. 

Dacă privim drept „studiu de caz” ce s-a întâmplat în ultima lună în online datorită (sau poate că e mai corect să spun „din cauza”) alegerilor prezidenţiale şi parlamentare, pare că „brain rot” ne descrie perfect. Cu toţii am fost lipiţi de social media şi presa online în ultimele săptămâni - scroll după scroll pentru noi informaţii, pentru alte update-uri asupra situaţiei, citind zeci de articole şi postări. Screen time-ul meu a crescut cu cel puţin 50%. Nu e de mirare că după anularea turului doi majoritatea am ajuns la concluzia că suntem în burnout de la atâtea ore petrecute în faţa ecranelor. 

Reţelele sociale au devenit un mediu omniprezent în viaţa noastră, având atât aspecte pozitive, cât şi negative. Dacă pe de o parte acestea ne conectează şi ne informează, pe de altă parte ele pot deveni o sursă de stres şi anxietate, amplificând compararea socială şi presiunea de a ne conforma anumitor standarde. În România, studiile arată o creştere a anxietăţii şi stresului în rândul adolescenţilor şi tinerelor generaţii, care sunt adesea expuşi la idealuri nerealiste şi imagini filtrate ale realităţii pe reţelele sociale.

Consumul atât de mare de social media vine şi într-o oarecare măsură din frică – fear of missing out (FOMO). Teama că nu vom fi la curent cu ultimele noutăţi sau trenduri, indiferent că este vorba de evenimente sociale, ştiri sau chiar conţinut viral pe reţelele sociale, contribuie la consumul compulsiv de informaţie. Această frică de a rata ceva ne determină să petrecem ore întregi pe platforme precum Instagram şi TikTok, chiar şi atunci când nu este vorba de un conţinut care să ne aducă plusvaloare. La rândul ei, FOMO poate alimenta anxietatea şi poate duce la o dependenţă digitală crescută. Acest comportament perpetuează fenomenul „brain rot”, deoarece fără să ne dăm seama devenim captivi într-un ciclu constant de consum de conţinut superficial, doar pentru a se asigura că nu suntem lăsaţi în urmă. FOMO face ca minţile noastre să fie mereu preocupate de ce s-ar putea să pierdem, reducând concentrarea pe activităţile cu adevărat importante.

„Brain rot” este o expresie care reflectă o realitate dureroasă, dar necesară în discuţiile despre consumul de social media, dar şi sănătatea mintală în era digitală. Ne putem aştepta de la 2025 la prevenirea acestui fenomen şi promovarea unui consum responsabil de conţinut online printr-o educaţie digitală serioasă?   

Oana-Maria Ioniţă este social media manager, Ziarul Financiar, BUSINESS Magazin, După Afaceri