Fiecare generaţie a adus caracteristici unice la locul de muncă. Baby Boomers sunt cunoscuţi pentru etica şi loialitatea lor puternică în muncă, Generaţia X este recunoscută pentru independenţa şi spiritul antreprenorial, iar Milenialii pentru ceea ce reuşesc să facă cu tehnologia şi abordarea lor colaborativă. Acum, Gen Z a intrat în centrul atenţiei şi e gata să redefinească în mod semnificativ lumea corporaţiilor. Definită ca generaţia de indivizi născuţi între 1997 şi 2012 (care în 2024 au între 12 şi 27 de ani), Generaţia Z a crescut cu smartphone-uri şi reţelele sociale, împreună cu plusurile şi minusurile associate acestora. Ei stabilesc acum tendinţele, au devenit cei influenţi, precum şi cei influenţaţi. Tinerii se folosesc de lumea digitală şi de propria voce pentru a modela lumea din jurul lor. Dar, pe măsură ce Generaţia Z intră pe piaţa muncii modificată dramatic de pandemie, care este impactul lor la locul de muncă şi ce fac angajatorii ca să păstreze tinerele talente de partea lor? În 2024, studiile spun că Generaţia Z urmează să depăşească oficial numărul de Baby Boomers de pe piaţa muncii. Un sondaj realizat anul trecut de Intelligent, o revistă online axată pe viaţa studenţilor, a constatat că 40% dintre liderii de afaceri consideră că tinerii Gen Z sunt nepregătiţi pentru forţa de muncă şi, dintre aceştia, 94% evită să-i angajeze. Pentru a înţelege pe deplin Generaţia Z, trebuie să ne amintim că ei sunt generaţia ghinionistă care a început să intre pe piaţa muncii pe măsură ce o lume întreagă era în lockdown şi a ieşit dintr-o pandemie globală. Prin urmare, în anii în care cariera lor a început să se formeze, ei nu au dezvoltat o înţelegere a indiciilor nonverbale în persoană cu privire la comportamentul profesionist de la locul de muncă. Rezultatul? 74% dintre liderii de afaceri spun că li se pare mai dificil să lucreze cu Generaţia Z decât cu orice altă generaţie, iar 12% spun că au concediat un angajat din Generaţia Z după doar o săptămână de la începerea jobului.

Ce îşi doreşte de fapt Generaţia Z de la locul de muncă diferit faţă de alte generaţii?

Responsabilitatea socială a companiilor şi angajatorilor

Unele beneficii tradiţionale rămân la fel de importante pentru Gen Z. La fel ca generaţiile anterioare, salariul este cel mai important factor în alegerea unui loc de muncă, dar Generaţia Z acordă o importanţă mai mică asupra salariului decât orice altă generaţie. Pentru a câştiga inimile Generaţiei Z, companiile şi angajatorii trebuie să-şi evidenţieze eforturile de a fi buni cetăţeni globali. Pentru această generaţie, acţiunile sunt mai importante decât cuvintele: companiile trebuie să-şi demonstreze angajamentul faţă de un set mai larg de provocări sociale, cum ar fi sustenabilitatea şi schimbările climatice. Companiile care trec cu vederea aceste aspecte pot avea dificultăţi să atragă şi să reţină viitorii profesionişti Gen Z. În consecinţă, multe companii adoptă în mod activ obiective de mediu, sociale şi de guvernanţă (ESG) şi încorporează practici de durabilitate în operaţiunile lor pentru a se alinia la valorile şi preferinţele Gen Z, atrăgând tinerii şi contribuind la un peisaj corporativ mai responsabil şi mai etic.

Mai multă autonomie personală şi echilibru între viaţa personală şi cea profesională

De asemenea, Gen Z nu îşi alege locul de muncă în funcţie de salariu, ci se focusează mai degrabă pe avantajele sau beneficiile care vin odată cu el. Evident pentru o generaţie atât de versatilă, tinerii îşi doresc în continuare flexibilitatea de a lucra remote sau hibrid pe care au avut-o în pandemie. Flexibilitatea e o temă cheie în deciziile de carieră. De exemplu, Generaţia Z nu îşi doreşte doar să se alăture unei companii care a adoptat practici de lucru hibrid, ci vrea să aibă libertatea de a alege unde şi când lucrează. Practic, nu vrea să lucreze neapărat de acasă, ci de oriunde din lume. În ciuda atenţiei mass-media asupra fenomenului de „quiet quitting”, un sondaj recent realizat de Deloitte constată că aproape jumătate din Generaţia Z spun că locul lor de muncă este esenţial pentru simţul identităţii lor – deşi acest lucru este într-un procent mai mic decât pentru Mileniali – 62%. În schimb, Generaţia Z admiră mai mult la ceilalţi echilibrul între viaţa profesională şi viaţa privată decât pasiunea pentru muncă, titlul postului sau vechimea. Tinerii Gen Z nu caută să îşi trăiască întreaga viaţă prin rolul pe care îl joacă într-o corporaţie şi nu vor să stea peste program. Orice minut în plus înseamnă o încălcare a limitelor personale, limite pe care Generaţia Z le setează cel mai serios dintre toate generaţiile de până acum. Pentru Generaţia Z, familia şi prietenii lor sunt mai importanţi, iar acest lucru explică probabil de ce 42% dintre tinerii Generaţiei Z apreciază echilibrul dintre viaţa profesională şi viaţa privată, munca la distanţă şi concediul flexibil ca priorităţi principale atunci când îşi caută un loc de muncă.

Prioritizarea sănătăţii mintale

Potrivit OMS, în primul an al pandemiei, incidenţa anxietăţii şi depresiei a crescut cu 25% la nivel mondial. Costurile economice ale tulburărilor mintale netratate în România erau estimate în 2022 la aproximativ 11 miliarde de dolari, reprezentând 3,47% din PIB, conform unui raport realizat de Consiliul Economic şi Social. Un sondaj realizat de Deloitte arată că tinerii Generaţiei Z simt că nu primesc sprijinul de care au nevoie pentru sănătate mintală de care au nevoie la locul de muncă şi cred că ideile lor despre modul în care munca le afectează sănătatea mintală diferă de cele ale şefilor lor. Sondajul a mai scos la lumină faptul că mai puţin de jumătate dintre membrii Generaţiei Z spun că şeful îi ajută să menţină un volum de muncă sănătos, iar 28% spun că se luptă cu sănătatea mintală din cauza propriului manager. Odată cu creşterea nivelului de stres, este important ca angajatorii să includă zile şi programe de sănătate mintală la locul de muncă. Asociaţia Americană de Psihologie (APA) a raportat că Generaţia Z cere ajutor profesional pentru sănătatea mintală mai mult decât o fac generaţiile trecute. Prin urmare, se aşteaptă şi vor ca angajatorii să aibă sprijin disponibil pentru ei, dacă au nevoie de el.

Un pachet salarial competitiv

Deşi poate pun pe primul loc alte beneficii, salariul ramane un factor important în decizia oricărui tânăr la angajare. Generaţia Z este preocupată de stabilitatea financiară, având în vedere că mulţi dintre ei au fost martori la dificultăţile economice prin care au trecut părinţii lor în timpul crizei financiare din 2008. De asemenea, Gen Z a crescut şi a plecat de pe băncile facultăţii în perioada pandemiei, iar acum că aceasta s-a încheiat de un an, tinerii se lovesc de alte probleme – război şi inflaţie. Drept urmare, îşi doresc un loc de muncă care să le ofere stabilitate financiară şi oportunităţi de creştere. Ei apreciază stabilitatea care vine din a avea un loc de muncă cu un pachet de compensare clar definit. Salariul bun le oferă tinerilor posibilitatea de a-şi permite mai multe opţiuni, indiferent că este vorba de călătorii, schimbarea locului de muncă, sau chiar mutarea într-o altă ţară. Această flexibilitate este importantă pentru o generaţie care apreciază libertatea şi experienţele diverse.

Oana Ioniţă este Social Media Manager, BUSINESS Magazin, Ziarul Financiar, DA Premium