Portugalia a scapat pentru moment din ghearele pietelor care-i cereau dobanzi tot mai mari ca sa-i rostogoleasca datoriile: un vant de schimbare venit dinspre Berlin si Bruxelles a ajutat Lisabona sa obtina saptamana trecuta dobanzi putin sub 7% la doua emisiuni de obligatiuni cu scadenta la patru ani (dobanda de 5,39%) si la zece ani (dobanda de 6,71%), in valoare de 1,25 miliarde de euro. Salvarea in extremis a Portugaliei a venit de la zvonurile ca guvernul german va sustine propunerile Comisiei Europene de revigorare a Fondului European de Stabilitate Financiara (EFSF), fondul de 440 de miliarde de euro din care Grecia si Irlanda au tras pana acum aproape jumatate pentru a se pune la adapost de randamentele pantagruelice pe care investitorii le cereau ca sa le cumpere obligatiunile suverane. Propunerile inseamna de fapt garantii financiare extinse, adica mai multi bani din portofelul Berlinului pentru salvarea statelor cu probleme de creditare din zona euro.

Ca Portugalia a scapat saptamana trecuta nu inseamna in mod automat ca si miercurea aceasta, cand vrea sa stranga alte 750 de milioane de euro de pe pietele financiare, va beneficia de acelasi tratament; si mai greu de crezut e ca va avea acelasi noroc la fiecare din multele licitatii pe care le mai pregateste pentru acest an, cand trebuie sa onoreze datorii scadente de 27,7 miliarde de euro. Iar dobanzile la care se imprumuta Lisabona, aproape de pragul psihologic de 7% de la care Grecia si Irlanda au ajuns direct in salonul de reanimare financiara al FMI si UE, sunt nesustenabile pentru intreaga cantitate de datorie ce ajunge la scadenta in urmatoarele luni.

In aceste conditii, guvernul condus de José Socrates se lauda in fata unei audiente surde ca a reusit anul trecut sa coboare deficitul bugetar la 7,3% din PIB (cu aproape un procent mai jos decat estimarile initiale): dupa ce masurile de austeritate care trebuie sa duca in 2011 deficitul la 4,6% vor fi puse in practica, economia va scadea cu 1,3% (oricum stagnarea a fost cuvantul de ordine in ultimul deceniu), iar credibilitatea financiara a Lisabonei va fi pusa la indoiala si mai mult in lipsa unei plase de siguranta din partea EFSF.

In noiembrie, de altfel, Lisabona a trecut milimetric pe langa soarta Irlandei, dobanzile la obligatiunile sale fiind pentru o vreme tot peste pragul de 7%, ca sa scada apoi usor pentru cateva saptamani, cat timp pietele au digerat anuntul ca Irlanda va fi sprijinita cu 85 de miliarde de euro de Uniunea Europeana si de Fondul Monetar International. Politicienii portughezi continua insa sa nege cu vehementa vazuta anterior si la cabinetul grec si la cel irlandez ca li s-ar fi cerut sa apeleze la fondul de urgenta european sau ca ar avea nevoie de sprijin pentru a-si onora datoriile.

Informatiile de culise privind telefoane date pe firul scurt de la Berlin si Paris pentru ca Portugalia sa ceara oficial sprijin financiar international au inceput sa se inmulteasca dupa primele zile ale anului, accelerate si de anuntul surprinzator al guvernului condus de José Socrates ca devanseaza pentru aceasta luna - si asa aglomerata in licitatii de finantare - mai multe etape de rostogolire a unor credite scadente in acest an.

De ce ar fi plauzibile aceste telefoane pe firul scurt? La fel cum nici salvarea Irlandei nu era strict limitata la granitele nationale, expunerile bancilor germane si britanice in sectorul irlandez fiind consistente, si salvarea Portugaliei ar insemna de fapt o gura de oxigen pentru Spania, la randul ei prinsa cu un grad mare de expunere pe sectorul bancar portughez, ale carui bilanturi din acest an vor fi serios afectate de austeritatea bugetara. Iar despre Madrid s-a spus ca ar fi de fapt vanatul pe care-l asteapta pietele financiare in acest an, unul suficient de mare ca sa zdruncine serios stabilitatea EFSF.

Potrivit protocolului de functionare al fondului de garantare european, EFSF isi poate pastra ratingul maxim AAA cu conditia sa pastreze o rezerva de cel putin 100 de miliarde de euro, or, dupa probabila salvare a Portugaliei si posibila cerere de ajutor venita din partea Spaniei, fondul si-ar inchide practic portile pentru orice alta tara cu probleme, fie ea Belgia sau dolofana Italie, ale carei datorii de 321 de miliarde de euro ce trebuie rostogolite in acest an trezesc instinctele carnivore ale investitorilor financiari.