În magazinele din lanţul de retail Kaufland, „mai mult de 50% din produse sunt româneşti, şi aceasta este o opţiune strategică pentru noi”, a declarat Ionuţ Parfente, şeful departamentului de achiziţii Legume şi Fructe al Kaufland, în deschiderea conferinţei, moderată de către directorul editorial al Mediafax, Dorin Oancea, şi de către directorul general al Agrointeligenţa, Vlad Macovei.

„Produsele de panificaţie sunt în proporţie de 100% româneşti, mierea 60%, cu lactatele am crescut continuu ponderea şi suntem la peste 50%, iar cu preparatele din carne tindem spre 100%. Doar la legume şi fructe sunt unele probleme, din cauza condiţiilor climaterice”, a spus Ionuţ Parfente. El a arătat că în prezent sunt 87 de unităţi certificate din punctul de vedere al calităţii pentru ca produsele lor să fie distribuite de Kaufland. Certificarea se acordă, anual, în urma unor verificări la nivelul producătorilor, iar costul pe care-l presupune este de 600 de euro, a mai spus reprezentantul Kaufland.

Totuşi, deşi România are suficient teren agricol pentru a asigura hrana unei populaţii de patru ori mai mare decât are acum ţara. a ajuns la cote nemaiîntâlnite ale importurilor de produse agroalimentare. Până şi ţăranii se aprovizionează din hipermarketuri, a declarat Marius Bîcu, directorul general al companiei De La Ferma, în cadrul conferinţei Fermierii României.

„Ţăranii au gospodării, grădini şi cresc câteva animale, ceea ce înseamnă că ei pot face mâncare. Şi totuşi, unii înlocuiesc alimentele de producţie proprie cu cea din hipermarket, care de cele mai multe ori e din import. Gogoaşa cu gem e înlocuită de croasantul cu ciocolată şi asta nu e deloc în regulă”, a spus Marius Bîcu. El a menţionat că acest comportament se explică prin faptul că în sate comerţul local este prea slab dezvoltat. „Omul merge în sat, găseşte un magazin cam slab dotat, cu puţine produse şi cu singurul avantaj că mărfurile se vând pe datorie. Şi atunci ia calea hipermarketului de la oraş, unde fiecare membru din familie găseşte câte ceva de cumpărat”, a mai spus întreprinzătorul. El consideră că pentru a recuceri piaţa românească de produse agroalimentare este nevoie ca producătorii români să practice un marketing mai agresiv şi formule mai atractive în ambalarea mărfurilor.

Nini Săpunaru, preşedintele Asociaţiei Agrointeligenţa, a fost de părere că industria agroalimentară e singurul pariu pe care-l mai poate câştiga România, în condiţiile în care cel cu marea industrie este pierdut. „În industria agroalimentară, 60% din jucători sunt români şi aceştia realizează profit. Ca dovadă, retailul alimentar românesc a plătit impozit pe profit mai mult decât retailul alimentar cu capital străin. Eu cred că industria agroalimentară este singurul pariu pe care-l mai poate câştiga România. În marea industrie, pariul e pierdut, nu mai avem proprietate românească”, a spus Nini Săpunaru.

Ca promotor al Legii care prevede ca 51% din produsele vândute în hipermarketuri să fie de provenienţă românească, Nini Săpunaru a precizat că sunt timpi foarte mari între momentul livrării de către furnizor şi momentul plăţii acestuia, ceea ce este incorect. „Dacă iei la scuturat un hipermarket, acesta nu are destui bani să-şi plătească datoriile la zi către furnizori. Este incredibil cum reuşesc aceşti distribuitori să ruleze fonduri marfă de sute de mii de lei fără să plătească nimic”, a mai spus Săpunaru.

Potrivit acestuia, legea cooperativelor agricole, care scuteşte de impozit pe profit cooperativele formate de cinci fondatori, poate fi folosită ca oportunitate de investiţii de către firmele interesate să activeze în sectorul agroalimentar.

În altă ordine de idei, directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA), Adrian Pintea, a anunţat în cadrul evenimentului că de la 1 martie a început campania de depunere a cererilor pentru subvenţiile de suprafaţă. „Au fost deja transmise către direcţiile judeţene de agricultură programările fermierilor, iar fermierii primesc în aceste zile invitaţiile de depunere a cererilor”, a precizat oficialul. El a mai anunţat că depunerea cererilor se va face până la data de 15 mai. După această dată, până la 31 mai, se mai pot face doar eventuale modificări la cererea depusă, iar după 31 mai se aplică penalităţi de 1% pe ziua de întârziere.

„Anul acesta vom fi în grafic, astfel încât la 15-16 octombrie să începem plata avansului la subvenţia pe anul 2017”, a mai spus Adrian Pintea. Referitor la campania aferentă anului 2016, „au fost autorizate la plată sume care totalizează 1,11 miliarde de euro”, iar alocarea totală multianuală pentru perioada 2014-2020 este de 3,4 miliarde de euro. De asemenea, „prin Hotărârea de Guvern nr. 54/2017, au fost autorizate la plată 119,42 milioane de euro, 680.000 de fermieri fiind eligibili, ceea ce în medie înseamnă 17,72 euro per hectar”, a menţionat directorul general al APIA.

Tot în cadrul evenimentului organizat de Mediafax, Emil Dumitru, preşedintele Federaţiei Pro Agro, a spus: „România este exportator net de subvenţii agricole, ceea ce înseamnă că finanţăm locurile de muncă şi valoarea adăugată din alte ţări”. În opinia sa, birocraţia în România este excesivă: „Din cauza birocraţiei autoimpuse - cerem, de exemplu, adeverinţă acolo unde nu se cere, suntem unici în Europa din acest punct de vedere. Din cauza dezorganizării am ajuns aici. În România s-au făcut politici agrare, nu politici agricole”, a spus Emil Dumitru. El a anunţat că Pro Agro va propune o lege privind cotizaţia profesională agricolă, menită să stimuleze asocierea agricultorilor.