În 2016 a crescut salariul minim cu 200 de lei, salariaţii au mai primit două zile libere de la stat, s-a schimbat modul de calcul al indemnizaţiei de creştere a copilului şi angajaţii au aflat că pot să ceară un concediu de acomodare de maximum un an. Tot în acest an, angajatorii au primit, indirect, undă verde pentru a monitoriza conversaţiile online ale angajaţilor lor, dar numai în anumite limite stricte, şi au fost obligaţi să acorde adeverinţe de vechime la încetarea contractelor de muncă.

 1. Atestatul de experienţă profesională, de care poţi avea nevoie în străinătate, se obţine după noi reguli

La începutul acestui an a intrat în vigoare o nouă procedură pentru atestarea pregătirii şi experienţei profesionale din România pentru cei care au nevoie de recunoaşterea acestora în străinătate. Mai mult, noile reguli se aplică atât celor care vor să lucreze ca salariaţi, cât şi ca independenţi, iar recunoaşterea pregătirii şi experienţei nu se limitează doar la ţările din Uniunea Europeană. Atestatul se poate obţine prin depunerea unui dosar la agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, iar dovada experienţei se face în mod diferenţiat. Informaţii suplimentare despre acest subiect pot fi găsite aici.

2. Conversaţiile online ale salariaţilor pot fi monitorizate

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis, într-un caz privind un salariat din România, că angajatorii au dreptul să monitorizeze conversaţiile online ale salariaţilor din timpul orelor de lucru, în anumite condiţii. Esenţialul este ca, în orice circumstanţe, să se păstreze un echilibru just între dreptul la viaţă privată a angajatului şi interesele angajatorului său. Judecătorii CEDO au găsit că este rezonabil ca un angajator să vrea să verifice dacă salariaţii săi îşi execută sarcinile profesionale în timpul orelor de lucru, însă doar dacă este vorba de o încălcare a regulamentului intern. Informaţii suplimentare despre acest subiect pot fi găsite aici.

3. A crescut valoarea tichetelor de masă pentru salariaţi

Începând cu 1 decembrie, valoarea nominală maximă a tichetelor de masă pentru salariaţi s-a majorat semnificativ, ajungând la 15 lei. Angajatorii nu sunt însă obligaţi să acorde tichete salariaţilor în valoare de 15 lei, aceasta fiind doar limita maximă stabilită. Până în noiembrie, legislaţia prevedea o valoare nominală maximă de 9,57 de lei.

4. Noi reguli pentru concediul şi indemnizaţia de creştere a copilului

Cei care au realizat venituri impozabile timp de 12 luni în ultimii doi ani anterior naşterii copilului pot să obţină concediul de creştere a copilului (CCC) pentru o perioadă de doi ani (sau trei pentru copilul cu handicap), potrivit Legii nr. 66/2016. Indemnizaţia lunară pe care părintele în CCC o poate primi se ridică la 85% din media veniturilor nete din cele 12 luni, ceea ce înseamnă o schimbare radicală a modalităţii de calcul a acestei indemnizaţii. Până la schimbarea adusă de Legea nr. 66/2016, indemnizaţia se calcula prin raportare la indicatorul social de referinţă.

5. Stimulentul de inserţie a crescut

Persoanele care se află în concediul pentru creşterea copilului şi aleg să revină la muncă înainte de terminarea acestuia au dreptul la o sumă lunară numită stimulent de inserţie, iar valoarea acestuia a ajuns, în 2016, la jumătate din indemnizaţia minimă pentru creşterea copilului. Până la 1 iulie, acesta se calcula prin raportare la indicatorul social de referinţă.

6. Cei care adoptă copii pot cere un concediu de acomodare

Potrivit Legii nr. 57/2016, cei care obţin venituri din salarii şi din activităţi independente/agricole şi care vor să adopte copii pot să beneficieze de concediu de acomodare, cu o durată maximă de până la un an. Similar concediului pentru creşterea copilului, cel aflat în concediu de acomodare poate obţine şi o indemnizaţie lunară în valoare de 3,4 ISR (indicatorul social de referinţă). Pentru că ISR este de 500 de lei, indemnizaţia lunară pentru concediul de acomodare este de 1.700 de lei.

Cititi mai multe pe www.avocatnet.ro