Eforturile au obţinut un impuls major luni, după anunţul unei investiţii de 15 milioane de dolari.

Susţinătorii spun că apariţia mamutului într-o formă modificată ar putea ajuta la refacerea fragilului ecosistem al tundrei arctice, la combaterea crizei climatice şi la conservarea elefantului asiatic pe cale de dispariţie, de care mamutul lanos este strâns legat. Cu toate acestea, este un plan îndrăzneţ plin de probleme etice.

Scopul nu este clonarea unui mamut, pentru că ADN-ul pe care oamenii de ştiinţă au reuşit să-l extragă din animalele îngheţate în permafrost este mult prea fragmentat şi degradat - ci crearea, prin ingineria genetică, a unui hibrid viu, elefant-mamut, care să să nu se distingă vizual de înaintaşul său dispărut.

"Scopul nostru este să avem primele exemplare în următorii patru până la şase ani", a declarat antreprenorul de tehnologie Ben Lamm, care, împreună cu Church, a cofondat Colossal, o companie de bioştiinţă şi genetică care sprijină proiectul.