In plus, efectele disparitiei sale ar fi fost considerabile: atentatele din 11 septembrie, dar si cele din Londra si Madrid n-ar mai fi fost, iar razboaiele din Afghanistan si Irak nu ar mai fi fost o consecinta directa a atacurilor teroriste si nu ar mai fi avut loc. Drept urmare, lumea ar fi fost scutita de o multime de costuri directe sau indirecte.

O serie de estimari plaseaza costurile vanatorii lui Osama undeva intre 370 de miliarde de dolari si peste 5.000 de miliarde de dolari. Financial Times crede ca nota de plata a Statelor Unite este de circa 2.000 de miliarde de dolari, iar costurile indirecte sunt mult mai mari.

Rapoartele Congresului american estimeaza costurile militare directe legate de interventiile din Afgahnistan si Irak la 1.283 de miliarde de dolari, valoare neadaptata cu inflatia, iar alti economisti vorbesc de cheltuieli totale de circa 3.000 de miliarde de dolari. Atentatele din 11 septembrie au costat economia americana intre 50 si 100 de miliarde de dolari in termeni de afaceri si alte 25 de miliarde de dolari in pagube imobiliare. Piata de capital a inregistrat in urma atentatelor scaderi considerabile si se situa cu circa 15 procente mai jos chiar la un an de la atentate.

Un alt program care se leaga de activitatea terorista a lui bin Laden si de razboialele pomenite deja este cel al dronelor zburatoare Predator, in valoare de 3.000 de miliarde de dolari. "Am cheltuit sume importante fara a obtine o imbunatatire a fortei militare si cu un efect foarte slab asupra economiei", crede Linda Bilmes, lector la Harvard, care a semnat impreuna cu laureatul premiului Nobel Joseph Stiglitz o carte despre costurile razboiaelor din Irak si Afghanistan.

Dar la cheltuielile militare se adauga cele legate de "razboiul impotriva terorismului". Profesorii John Mueller la Universitatea din Ohio stat şi Mark Stewart de la Newcastle University din New South Wales, Australia cred ca guvernul american a cheltuit, intre 2002 si 2009, 690 de miliarde de dolari si ca numai intarzierile cauzate de controale dar si ale costuri mai adaugau alte 417 miliarde de dolari.

Invadarea Irakului a fost un factor declansator pentru cresterea pretului petrolului, crestere pe care economistul de renume Joseph Stiglitz o leaga in mod direct de declansarea crizei financiare din 2007 - 2008.

Cele 3.000 de miliarde de dolari pe care i le putem imputa lui Osama bin Laden sunt comparabile cu cele 4.400 de miliarde de dolari care reprezinta costurile participarii SUA la al doilea razboi mondial pentru inlaturarea lui Adolf Hiler. Dar nu trebuie uitat ca, in termeni strict economici, al doilea razboi mondial a adus sfarsitul Marii crize economice din anii '30 si a asezat SUA in postura de lider mondial. Osama bin Laden in schimb a iscat direct sau indirect o criza economica majora care a slabit in mod considerabil puterea SUA.

Pentru Romania costurile militare, legate de mentinerea trupelor in Irak si Afghanistan se ridicau in iulie 2009 la 400 de milioane de dolari, pentru sase ani de prezenta. Costurile indirecte ale Romaniei, legate de efectele economice ale atentatelor, de criza economica, de majorarea pretului petrolului sunt dificil de cuantificat, adica o buna tema de discutie pentru economisti.

Nu in ultimul rand nu trebuie uitat marele pret platit de intreaga lume, cel in vieti omenesti, de la cei 3.000 care au pierit la World Trade Center la miile de morti din Londra, Madrid, Irak, Afghanistan, in Egipt, pe distrugatorul Cole sau in Kenia.