Fondurile de pensii administrate privat (P2) reprezintă pentru cei mai mulţi români, arată un studiu, „Cât de des se gândesc românii la pensie”, realizat de ING Pensii în luna iunie 2014, cu obiectivul de a identifica nivelul de informare, înţelegere şi încredere pe care actualii participanţi din Pilonul 2 îl au faţă de sistem. Studiul a fost desfăşurat în mediul online, pe un eşantion de 1.000 de persoane, reprezentativ la nivel urban pentru populaţia cu vârste între 18 şi 45 de ani, care îndeplineşte criteriile de eligibilitate legale pentru a deţine o pensie administrată privat.

O primă concluzie evidenţiată de studiul ING arată faptul că pentru majoritatea românilor, Pilonul 2 este singurul instrument financiar prin intermediul căruia economisesc pentru pensie. Chiar şi aşa, însă, oamenii nu au o imagine clară asupra sistemului de pensii administrate privat şi a beneficiilor pe care le oferă acesta. Astfel, 86% dintre respondenţi au declarat că nu economisesc constant pentru pensie prin intermediul altor instrumente financiare, fie pentru că nu reuşesc (62%), fie pentru că nici nu şi-au propus (23%). În aceste condiţii, P2 reprezintă pentru cei mai mulţi români singura modalitate de economisire cu obiectivul suplimentării veniturilor la momentul retragerii din activitate.

În acelaşi timp, însă, nivelul de informare şi interes al publicului cu privire la P2 este încă limitat. Unul din trei respondenţi (29%) nu ştie că are o pensie administrată privat, deşi deţine un astfel de produs, iar tendinţa este şi mai accentuată în rândul tinerilor cu vârsta de până la 25 de ani (cu un procent de 38%), arată studiul ING. Întrebaţi cât de bine consideră că înţeleg sistemul de pensii administrate privat, doar doi din trei respondenţi au apreciat că sunt suficient de informati (70%). Este interesant de observat faptul că, în rândul celor 30% dintre respondenţi care apreciază că nu sunt suficient de informaţi cu privire la P2, principalele motive care conduc la această situaţie ţin de faptul că deşi au primit informaţii, nu le-au înţeles (24%), dar mai ales de propria lipsă de interes (57%). Spre exemplu, aproape 20% dintre respondenţii care au declarat ca au primit scrisoarea anuală de informare de la administratorul lor în 2014, nu au citit-o.

Şi în privinţa nivelului de cunoaştere a beneficiilor pe care le oferă sistemul de pensii administrate privat există un decalaj important. Astfel, unul din trei participanţi la studiul ING Pensii nu ştie faptul că fondurile acumulate din contribuţia la sistem le aparţin, sunt colectate în conturi individuale şi nu sunt redistribuite actualilor pensionari, 44% nu cunosc exact nivelul procentual al/ procentul contribuţiei lunare, 44% nu stiu că întreaga sumă acumulată şi randamentul realizat de administrator se vor întoarce la ei în viitor sub forma unei pensii suplimentare, iar 38% nu ştiu ce sume au acumulat până în prezent în conturile individuale. În acelaşi timp, 46% dintre respondenţi nu sunt informaţi cu privire la faptul că suma economisită în contul individual va fi moştenită de familie în situaţia în care nu vor mai fi în viaţă la vârsta pensionării iar peste un sfert nu ştiu că au opţiunea de a se transfera la un alt fond de pensii administrate privat.

Interesul scăzut al participanţilor cu privire la propria pensie privată se poate explica prin prisma unei alte concluzii relevate de studiul ING: în rândul publicului român, există încă o tendinţă evidentă de a “externaliza” responsabilitatea aţiunilor necesare pentru a obţine la momentul pensiei un venit adecvat propriilor nevoi. Astfel, unul din doi respondenţi în studiul ING Pensii apreciază că “altcineva” este principalul responsabil pentru a le asigura veniturile de care vor avea nevoie după momentul pensionării: 37% consideră ca principal responsabil Statul, 11%  angajatorul iar 3% familia.

În practică, această atitudine identificată prin studiul ING Pensii se traduce inclusiv prin lipsa de implicare a persoanelor care au dreptul legal de a deţine o pensie administrată privat în alegerea informată şi deliberată a fondului la care participă. Spre exemplu, la ING Pensii, un sfert dintre cei peste 1,8 milioane de participanţi care deţin un astfel de produs au fost repartizaţi aleatoriu de-a lungul timpului. Tendinţa este semnificativ mai evidentă în rândul tinerilor, 22% dintre participanţii repartizaţi aleatoriu către fondul administrat de ING Pensii având vârsta cuprinsă între 20 şi 25 ani.

“Rezultatele studiului ING Pensii validează o realitate pe care o percepem şi în activitatea noastră de zi cu zi: oamenii privesc cu tot mai multă încredere sistemul privat de pensii, considerându-l o soluţie reală în faţa problemelor cu care se confruntă sistemul public, dar în acelaşi timp nu au o imagine bine definită cu privire la modul de funcţionare al acestuia şi la beneficiile pe care le oferă. Vedem, pe de o parte, că există o preocupare clară în rândul publicului cu privire la sustenabilitatea sistemului public de pensii în viitor, 81% dintre respondenţi exprimându-şi temerea că în momentul în care se vor pensiona nu vor beneficia de  pensia de stat din diverse motive. In plus, doar o treime au certitudinea că P1 va mai exista la momentul respectiv. În acest context, peste jumătate se bazează ca Pilonul 2 să îi ajute să îşi menţină nivelul actual de viaţă şi după retragerea din activitate iar circa 70% se aşteaptă ca acesta să le influenţeze semnificativ veniturile la pensie”, a declarat Raluca Ţintoiu, director general ING Pensii.

Dincolo de percepţia publicului, studiile realizate de-a lungul timpului confirmă faptul că, pe termen lung, sistemul de pensii administrate privat va influenţa în bine viaţa oricărei persoane. Aşa cum se întâmplă peste tot in lume, reducerea şi îmbătrânirea populaţiei pune şi în România o presiune importantă asupra bugetului public de pensii, care trebuie să susţină, cu tot mai puţine resurse, un număr tot mai mare de beneficiari.

În 2060 populaţia  se va reduce în România până la 17,2 milioane de persoane (de la 21,4 în 2010), din care numai jumătate va mai reprezenta populaţie activă (54%). În acelaşi timp, sub două treimi din populaţia activă va mai munci şi, ca atare, va contribui la bugetul de stat, susţinând un număr tot mai mare de pensionari. În aceste condiţii, rata de înlocuire a venitului prin pensie scade accelerat, pentru ca, în 2032 să ajungă la 24%, de la 36% în prezent.

“Pentru viitorii pensionari, Pilonul 2 are potenţialul de a-şi aduce contribuţia la păstrarea stilului de trai din perioada vieţii active şi după momentul pensionării. Luând în calcul sumele acumulate până acum în contul individual al participanţilor, respectiv performanţele foarte bune pe care le dovedeşte an de an industria, este evident că pensia suplimentară va avea un impact real asupra traiului nostru de la pensie. Se estimează că în 2032, momentul în care va intra în plată primul val semnificativ de participanţi din Pilonul 2, acesta va suplimenta cuantumul pensiei de stat cu circa 10 puncte procentuale, reprezentând aproape jumătate din aceasta”, declară Marius Popescu, membru în Consiliul de Administraţie ING Pensii.