„Frauda alimentară reprezintă înlocuirea deliberată şi intenţionată, inexactitatea, falsificarea sau contrafacerea produselor alimentare, a materiilor prime, a ingredientelor sau a ambalajelor plasate pe piaţă pentru câştiguri economice. Include toate tipurile de fraude alimentare. De exemplu, diluarea unui produs alimentar, adăugarea unei substanţe mai ieftine la un produs alimentar procesat scump”, a precizat Milan Dopuda, Adriatic Balkan District Deputy food project manager, Bureau Veritas.

 

Oficialul a precizat că problema fraudei alimentare trebuie să reprezinte un semnal de alarmă atât pentru producători cât şi pentru guvern şi consumator.

 

„Frauda alimentară trebuie să fie un motiv de îngrijorare atât pentru producători cât şi pentru guvern si consumatori. Persoanele care fac astfel de fraude nu fac rău doar pieţei, ci şi consumatorului, deoarece, acesta va căpăta un gust greşit al alimentelor”, a precizat Milan Dopuda.

 

Analistul menţionează că cele mai frecvente cazuri de fraudă alimentară se regăsesc în:

 

-uleiul de măsline care este un produs foarte uşor de alterat prin adăugarea unui alt tip de ulei şi aditivi alimentari;

 

-lapte - formula laptelui care conţine melamină sau contaminanţi, peştii sau fructele de mare unde cea mai mare parte a încălcării implică identificarea greşită a speciilor;

 

Cititi mai multe pe www.descopera.ro