Potrivit raportului "FreeEx Libertatea Presei în România 2014 - 2015", lansat marţi de organizaţia ActiveWatch, 2014 a fost un an electoral cu o intensă dinamică politică, fapt care a scos în evidenţă, mai acut decât în anii precedenţi, principalele probleme care afectează libertatea presei.

ActiveWatch aminteşte în raportul său că, în 2014, România s-a situat pe locul 52 în clasamentul internaţional anual privind libertatea presei realizat de organizaţia Reporteri fără Frontiere, în declin cu şapte locuri faţă de anul precedent (când s-a situat pe locul 45).

Totodată, mai mult de jumătate dintre români (52%) au declarat că presa din România este "mai degrabă dependentă" sau "dependentă". Un român din cinci este de părere că presa este liberă ("complet independentă" sau "mai degrabă independentă"), în timp ce 24% dintre români cred că presa "nu este nici independentă, nici dependentă", potrivit sondajului "Încrederea publicului în mass-media din România", dat publicităţii în februarie 2014 şi realizat de Kas & Market Links pentru Fundaţia Konrad Adenauer Stiftung, pe un eşantion de 1.000 de persoane din mediul urban şi rural, la nivel naţional.

"Transformarea presei în instrument de propagandă politică a fost mai vizibilă ca oricând, mai ales în contextul unui an electoral. Campania electorală a fost marcată de partizanate făţişe ale televiziunilor de ştiri, însoţite de manipulări, dezinformări, atacuri la persoană şi de exploatarea sensibilităţilor naţionale şi religioase", se mai spune în raportul FreeEx lansat marţi de ActiveWatch.

Conform sursei citate, mass-media au fost din nou folosite de unii patroni pentru a pune presiune pe justiţie, iar acţiunile justiţiei au expus legăturile corupte dintre presă, mediul politic şi cel de afaceri. "Unele dintre acestea sunt specifice crimei organizate", spune ActiveWatch.

În acelaşi raport se precizează că, în ultimul an, "au apărut noi cazuri de corupţie în presă de care se fac vinovaţi patroni, administratori de presă, dar şi jurnalişti". Totodată, potrivit ActiveWatch, "patroni şi finanţatori de presă au fost arestaţi pe bandă rulantă pentru fapte de corupţie sau evaziune fiscală", dar s-au înregistrat şi noi cazuri de jurnalişti inculpaţi sau condamnaţi pentru mită sau şantaj.

În plus, raportul face referire la faptul că un jurnalist s-a deconspirat ca agent sub acoperire al unor servicii de informaţii, iar George Maior, la momentul respectiv director al Serviciului Român de Informaţii (SRI), a confirmat existenţa agenţilor infiltraţi în redacţii.

În raport se mai spune că "directorul SRI, George Maior, a jignit şi ameninţat deschis oponenţii legilor Big Brother (jurnalişti, organizaţii de drepturile omului, membrii Curţii Constituţionale)", dar şi că "legile Big Brother au fost declarate neconstituţionale". "Un cor întreg de jurnalişti a susţinut deschis legile Big Brother şi SRI", precizează ActiveWatch.

Pe de altă parte, potrivit raportului, "campionii" insultelor şi ameninţărilor la adresa jurnaliştilor au fost, din nou, demnitarii. Totuşi, conform ActiveWatch, în ultimul an, "a explodat" şi numărul insultelor între oamenii din presă apropiaţi taberelor politice.

În raport se face referire şi la faptul că un jurnalist a fost bătut, jignit şi înjurat de poliţişti în interiorul unei secţii de poliţie din centrul Capitalei, chiar în timp ce documenta un subiect despre abuzurile poliţistilor. De asemenea, mai mulţi reporteri au fost bruscaţi sau insultaţi în timpul unor proteste de stradă, iar mai mulţi reprezentanţi ai forţelor de ordine au făcut abuz de poziţia lor în raport cu libertatea cetăţenilor de a se exprima şi de a se asocia în spaţiul public.

ActiveWatch mai remarcă în raportul FreeEx că preşedintele, premierul şi unii miniştri fug de întrebările incomode sau răspund cu insulte la adresa jurnaliştilor. "Guvernul a sacrificat libertatea de exprimare a jurnaliştilor şi cetăţenilor pentru a face pe plac delegaţilor Guvernului chinez", mai spune ActiveWatch, făcând referire la faptul că unei publicaţii i-a fost interzis accesul în Palatul Victoria la întâlnirile dintre premier şi oaspeţii chinezi.

Raportul face trimitere şi la alte situaţii care au afectat libertatea presei, respectiv la faptul că unele instituţii ale statului impun tarife exagerate pentru documentele de interes public eliberate, restricţionând accesul la informaţii de interes public.

Totodată, conform raportului, au existat destul de multe situaţii în care autorităţile române au încercat să limiteze dreptul la liberă exprimare a minorităţii maghiare.

Potrivit ActiveWatch, criza economică a continuat să afecteze piaţa de media, fiind coroborată cu problemele penale ale unor patroni/ finanţatori de presă. În acelaşi timp, "condiţia jurnalistului a devenit şi mai precară, pe fondul disponibilizărilor, întârzierilor salariale şi insolvenţelor în care se află o parte semnificativă a presei".

În acest context, încrederea publicului în mass-media a continuat să scadă, iar "electoratul pare să se fi îndreptat masiv spre surse alternative de infomare, cum ar fi mediile online, fie ele de tip mainstream sau alternativ, fie către social media", se spune în raportul FreeEx.

Pe de altă parte, raportul FreeEx face referire la problemele cu care s-au confruntat în ultimul an Societatea Română de Televiziune (SRTv) şi Societatea Română de Radiodifuziune (SRR), dar şi Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA).

ActiveWatch precizează că "o serie de produse editoriale au fost cenzurate de persoane cu funcţii de conducere din TVR", iar preşedintele-director general al TVR s-a plâns de existenţa unor intervenţii de natură politică din partea partidului de guvernământ.

"Conducerile TVR şi SRR au blocat abuziv candidaturile unor persoane din afara instituţiei pentru locurile din CA (Consiliile de Administraţie, n.r.) rezervate reprezentanţilor salariaţilor", se spune în acelaşi raport.

Totodată, ActiveWatch menţionează că instanţele au stabilit că televiziunea şi radioul public se află sub incidenţa Legii accesului la informaţii de interes public.

Pe de altă parte, potrivit ActiveWatch, CNA "s-a discreditat în ochii publicului din cauza proastei funcţionări, a timidităţii cu care sancţionează încălcarea legii, a conflictelor interne între membri, a prestaţiei preşedintei instituţiei şi a problemelor penale care o vizează pe aceasta şi pe încă o membră". "Din înregistrările unor discuţii interne între preşedinta CNA şi angajaţi reiese că anumite televiziuni ar fi fost favorizate, iar unor operatori de cablu li s-ar fi solicitat sponsorizări", spune ActiveWatch.

De asemenea, potrivit ActiveWatch, CNA nu a funcţionat în perioada campaniei pentru alegerile prezidenţiale din lipsă de cvorum, partidele parlamentare nemanifestând interes pentru desemnarea rapidă a unor noi membri.

Potrivit raportului FreeEx, numărul de litigii civile pare să fi crescut în ultimul timp, în special după adoptarea noului Cod civil. "Campioni absoluţi la numărul de procese în calitate fie de reclamant, fie de pârât sunt grupul Intact şi (foşti şi actuali) angajaţi ai acestuia", spune ActiveWatch.

În plus, în acelaşi raport se precizează că "instanţele au început să oblige la publicarea de scuze". "Alte măsuri, care pot fi considerate disproporţionate, sunt: obligarea la publicarea unor hotărâri judecătoreşti integrale (ceea ce implică logistică şi costuri nerealiste) şi obligarea la ştergerea unor articole din mediul online", mai spune ActiveWatch.

Raportul "FreeEx Libertatea Presei în România 2014 - 2015" a fost redactat în cadrul programului FreeEx al ActiveWatch. Acest program a început în 1999 şi îşi propune să contribuie la protejarea şi promovarea dreptului la liberă exprimare şi a libertăţii presei.