Noua categorie de suporteri europeni "fără frontiere" este definită într-un nou studiu realizat de MasterCard şi de European Business School (EBS). Indiferent că este vorba despre plata biletelor la meciurile care se joacă în altă ţară, a canalelor TV premium sau despre achiziţionarea de diverse produse, suporterii fără frontiere realizează un total de cheltuieli pe sezon din care s-ar putea finanţa construcţia a 100 de stadioane Fußball Arenas München, s-ar putea cumpăra 372 de jucători de valoarea lui Christiano Ronaldo sau chiar 562 de jucători ca Fernando Torres.

Rezultatele raportului lansat înainte de finala din acest an a UEFA Champions League, jucată între FC Bayern München şi FC Chelsea, pe stadionul Fußball Arenas München, sâmbătă, pe 19 mai, clasifică un sfert dintre iubitorii europeni împătimiţi ai fotbalului (41 de milioane) drept "suporteri fără frontiere". FC Barcelona este cea mai populară echipă străină (29%), urmată de Real Madrid CF (10%) şi FC Manchester United (8%).

"Studiul analizează schimbările în comportamentul suporterilor, dar şi modul în care modificarea preferinţelor acestora pentru o anumită echipă de fotbal are impact asupra cheltuielilor", spune Hany Fam, president strategic partnerships and market development, în cadrul MasterCard Europe. "Este interesant să vedem cum fanii dezvoltă noi strategii - de exemplu, devin susţinători ai unor echipe de fotbal din străinătate, pentru a fi şi mai aproape de meciuri şi a se bucura de mai multe momente de nepreţuit din fotbal."

Cum cheltuiesc suporterii fără frontiere?

Suporterii fără frontiere cheltuiesc în fiecare sezon 35 de miliarde de euro astfel:

• O cincime din totalul cheltuit sau 7,5 miliarde de euro pentru abonamentele la canalele TV premium.

• Achiziţia de produse (cu logo-ul echipei de fotbal preferate) reprezintă 13% din banii cheltuiţi de suporteri.

• Participarea propriu-zisă la meci reprezintă 10% din cheltuielile suporterilor, plus 2,5 miliarde de euro - sume alocate pentru mâncare, băuturi sau alte produse cumpărate de pe stadion.

• 6% dintre sume sunt cheltuite în pub-uri sau baruri care permit clienţilor să vadă meciul, iar 5% dintre sume pentru abonamentul la canalul TV al unui club sportiv.

• Unul din patru suporteri participă la meciurile echipelor străine, jucate pe teren propriu. Cazarea şi transportul aferente participării la meciuri sau vizita pe stadionul preferat costă 8,75 miliarde de euro, în fiecare an - un sfert din totalul cheltuielilor.

• Impactul meciurilor asupra turismului este unul pozitiv: o treime dintre suporterii fără frontiere şi-au rezervat o vacanţă doar cu intenţia de a vedea meciul sau de a vizita stadionul. O cincime dintre fani îmbină utilul cu plăcutul - merg la meci şi vizitează şi oraşul sau integrează meciul într-o vacanţă obişnuită.

• În total, oraşele care găzduiesc suporterii fără frontiere la meciurile UEFA Champions League beneficiază de aproximativ 4,5 miliarde de euro pe sezon.

Categorii de suporteri

Raportul clasifică fanii fără frontiere în trei categorii:

• Categoria Highlight Fans (suporterii ataşaţi de filozofia de joc şi valorile unui club) reprezintă aproape două treimi (60%) din totalul suporterilor fără frontiere. Aceştia preferă un club de fotbal pentru felul în care joacă (85%) sau pentru succesul înregistrat (79%).

• Din categoria Regional Affinity Fans (suporterii ataşaţi de regiunea de unde provine clubul) fac parte 12% din totalul suporterilor. Foarte mulţi dintre aceştia preferă o echipă de fotbal datorită legăturii pe care o au cu oraşul clubului, iar 55% dintre suporteri vizitează cu regularitate regiunea în care se află clubul.

• Categoria Star Followers (suporterii ataşaţi de jucătorii sau antrenorii vedetă) reprezintă 11% dintre suporterii fără frontiere. Aceştia sunt loiali anumitor jucători şi antrenori şi sunt pregătiţi să îşi schimbe preferinţele în funcţie de echipa la care pleacă jucătorul/antrenorul preferat.

Globalizare

Autorul studiului, profesorul Sascha Schmidt, Directorul Institutului de Sport, Afaceri şi Societate, la Universitatea EBS din Germania, a făcut referire la trei mari tendinţe care au dus la proliferarea suporterilor fără frontiere.

Acesta explică: "în primul rând, mobilitatea crescută, prin mijloace de transport internaţionale mai ieftine - acest lucru a făcut ca distanţa să nu mai constituie o problemă, atunci când vine vorba despre meciurile jucate de cluburile străine. în al doilea rând, canalele new media au permis suporterilor acces uşor la informaţiile clubului şi socializarea cu alţi suporteri din străinătate - astfel, suporterii fără frontiere sunt mult mai implicaţi în tot ceea ce ţine de activităţile clubului respectiv. în cele din urmă, statutul de vedetă, pe care atât jucătorul, cât şi antrenorul de fotbal l-au dobândit la nivel global, a făcut ca diferenţele de limbă şi cultură să nu mai existe şi a adus mai aproape suporteri din diferite ţări."

Rezultatele raportului se bazează pe un studiu exploratoriu derulat de Institutul de Sport, Afaceri & Societate de la European Business School (EBS) din Germania. Cercetarea exploratorie este folosită în domenii noi, cum ar fi Suporteri fără frontiere, unde nu există deloc studii anterioare la care se poate face referire, sau acestea sunt foarte puţine. Scopul principal este să se obţină informaţii care să stea la baza unor viitoare cercetări empirice. Per total, 1246 de persoane din audienţa canalului TV Eurosport din 5 pieţe-cheie din Europa: Franţa, Germania, Italia, Spania şi Marea Britanie, au răspuns la o anchetă online. în plus, 25 de interviuri calitative au fost luate unor membri ai fan cluburilor din străinătate şi asociaţiilor de suporteri, în ultimele două luni.