Laura Sardescu vorbeşte calm şi emană pozitivism, nu se plânge de hăţişurile antreprenoriatului, nici de faptul că nu îşi găsea un loc de muncă după terminarea studiilor; de altfel, vede lucrurile bune şi în întâmplările mai puţin plăcute, iar un exemplu în acest sens este modul în care le-a venit ideea înfiinţării businessului neakaisa.ro, în 2014. ”Nouă ne-a plouat în casă, la propriu. Am ajuns în casă într-o seară şi aveam apă de doi centimetri pe jos, fiind la ultimul etaj; am căutat o soluţie provizorie, până la efectuarea reparaţiei a doua zi, la un magazin de bricolaj. Angajaţii de acolo nu au putut să ne ofere o variantă pentru a rezolva problema. Am aflat a doua zi că aveam nevoie de un silicon care ar fi rezolvat problema provizoriu“, descrie ea modul în care le-a venit ideea dezvoltării afacerii neakaisa.ro.

Laura Ioana Sardescu a absolvit Relaţii Internaţionale şi Studii Europene (2012), dar şi Facultatea de Relaţii Publice, Advertising şi Comunicare Aplicată (2013), ambele în cadrul Universităţii din Bucureşti; mărturiseşte sincer că ”la vremea respectivă părea o idee bună să urmez două facultăţi, dar nu a fost, mai bine mă concentram pe una“. Imediat după absolvire, s-a angajat într-un domeniu diametral opus celor studiate, al construcţiilor, ca project manager în cadrul unei firme de profil.

”Am încercat marketing, PR, presă, orice - dar nu se găsea niciun loc de muncă în domeniile studiate.“ A lucrat în domeniul materialelor de construcţii timp de doi ani, având rolul ca, în baza unor proiecte şi ale unor estimări făcute de proiectant despre necesarul de materiale de construcţii, să lucreze cu beneficiarul astfel încât să îl ajute să înţeleagă mai bine proiectul şi să treacă prin toate etapele de achiziţie. ”De la o parte total teoretică cu care eram obişnuită, am ajuns la una foarte practică; lucram cu oamenii de când începeau să îşi construiască o casă şi o vedeam finalizată, ceea ce era foarte frumos, pentru mine, care eram obişnuită să studiez teorii, filosofie, jurnalism.“ Hotărârea de a înfiinţa un business a luat-o împreună cu prietenul din acea vreme, soţul ei acum, specialist în vânzări, care nici el nu îşi găsea un loc de muncă la vremea respectivă.

Vlad şi Laura Ioana Sardescu au început să vândă scule şi unelte – de unde şi numele platformei –, şurubelniţe electrice, bormaşini, compactoare de beton şi au evoluat treptat spre vânzarea de scule din ce în ce mai mari (generatoare, compresoare). ”Este foarte bună nişa aceasta din punctul de vedere al dezvoltării businessului, dar aveam nevoie să pun un pic creativitatea la treabă şi aşa am ajuns la un nou segment de piaţă – produsele pentru baie.“ La jumătatea anului 2015, au decis să se extindă pe zona obiectelor destinate amenajărilor de băi. ”Iniţial am făcut nişte teste cu câteva produse, câţiva furnizori, după care am tot crescut, iar în prezent divizia pentru băi depăşeşte partea de scule - unelte cu care am început.“

Concret, un client are un proiect de design şi un anumit buget, iar cei doi antreprenori găsesc produse, de la diverşi furnizori şi importatori (o parte dintre acestea sunt importate chiar de ei). ”Este foarte uşor să primeşti de la designer o poză în care să vezi cum ar trebui să arate locul tău; te izbeşti apoi de faptul că nu ştii unde să te duci, de unde să începi, cât efort implică toate aceste căutări din partea ta, ca beneficiar, să alergi prin toate magazinele de bricolaj. Este o investiţie de timp pe care omul modern nu îl are; lucrăm de la 9 la 18, seara nu vrem să ne mai plimbăm printr-un magazine de amenajări interioare“, descrie ea raţiunea acestui serviciu. Spune că pentru ei a devenit o rutină – la finalul zilei oferă beneficiarilor o estimare totală a cantităţilor şi costurilor materialelor şi obiectelor folosite.

Riscul intervine atunci când clienţii folosesc aceste estimări, oferite în baza unei sesiuni de consultanţă gratuită, şi cumpără apoi ei înşişi produsele recomandate din alte locuri. ”Este o investiţie de timp şi costă: nu poţi să fii cel mai ieftin din piaţă şi nici nu ne dorim să fim cei mai ieftini. Cred că 20% dintre şedinţele noastre de consultanţă gratuită se termină cu clientul plecând către cineva un pic mai ieftin; s-a întâmplat acest lucru şi pe businessul de scule - unelte.“ Şi pe vânzarea de scule - unelte este nevoie de consultanţă, spune Sardescu: ”Este foarte greu pentru o persoană fizică să îşi aleagă un generator de exemplu; la fel şi pentru firme, pentru un proprietar de pensiune din Buşteni, care se confruntă cu căderi de curent foarte dese, a fost nevoie de o discuţie de jumătate de oră la telefon pentru ca el să îşi aleagă un model care să i se potrivească“.

În ceea ce priveşte tendinţele pe piaţa pe care activează, spune că a observat, în rândul celor care apelează la ei, un interes mai mare pentru produsele de calitate: ”Vedem că faţă de acum doi ani, oamenii încep să prefere produsele un pic mai bune, nu neapărat mult mai scumpe; diferenţa de preţ la amenajarea unei băi pentru produse de calitate medie spre joasă faţă de medie spre ridicată, poate să fie undeva la 2.000-4.000 lei în total.“ Potrivit antreprenoarei, costul mediu de amenajare a unei băi variază în, funcţie de dimensiunea şi tipul băii, între 1.500 de euro, pentru o baie de serviciu, iar pentru o amenajare completă a unei băi mari, cu produse de calitate medie spre foarte bună, la 5.000-6.000 de euro.

Consultanţa pe care o oferă ei este gratuită, însă încearcă să acopere costul acesteia din adaosul pe care îl au prin vânzări. Costurile cele mai mari pe care le au ei se leagă de pregătirea persoanelor noi – ”să înţeleagă nevoia de a fi foarte politicos şi foarte înţelegător cu clientul, în contextul în care ştie mai multe despre această nişă decât el; nu este vina lui că nu ştie şi de aceea te sună pe tine. în piaţa actuală a muncii am observat o uşoară delăsare pentru că totul merge – atunci nu simţi nevoia să îţi mai dai silinţa.“ Au angajat recent două persoane, din rândul apropiaţilor lor. ”Am găsit doi oameni pe care i-am luat din cu totul alte domenii – unul dintre ei vindea foarte bine produse telecom, dar s-a reprofilat şi acum a ajuns să vadă businessul nostru foarte bine, iar celălalt vindea materiale de construcţii grele şi a avut întotdeauna o înclinaţie spre marketing.“ în prezent, 60% din venituri sunt generate de amenajarea de băi, iar 40% din vânzarea de scule şi unelte.

După vizionarea de foarte multe randări, Ioanei Sardescu i-a venit ideea dezvoltării unui nou business, pe o nouă platformă online: wolo.ro. Aici vinde pături din lână de oaie merinos sau acril, precum şi alte tipuri de produse din lână şi materie primă pentru croşetat. A observat că păturile din lână merinos erau foarte populare în randările clienţilor, dar lipseau cu desăvârşire de pe piaţa locală, nu aveau de unde să le cumpere. Şi-a adus aminte că tricota când era copil, astfel că şi-a spus că poate să încerce să înveţe chiar ea să producă păturile.

Nu a urmat niciun curs pentru a învăţa să împletească; timp de două săptămâni, croşetatul a fost singura ei activitate - a lucrat circa 140 de pături în acest interval - aceleaşi fire, pe care le-a împletit şi despletit până când a învăţat tehnica. Acum, realizarea unei astfel de pături durează între 2 şi 5 ore. A găsit două tipuri de variante pentru materialul gros din care sunt făcute acestea: lâna merinos, care costă 250 de lei/kg, şi acrilul, o variantă asemănătoare ca textură şi aspect cu aceasta, care costă 139 lei/kg. Are patru furnizori, doi din Regatul Unit, unul din Danemarca şi un altul din Australia.

A început să lucreze la proiect în iunie şi a lansat site-ul în septembrie; până acum, au vândut 70 de pături din lână şi 170 din acril, de dimensiuni diferite. Preţul pentru o astfel de pătură porneşte de la 170 de lei în cazul celei din acril şi 370 de lei în situaţia celei din lână, pentru una cu dimensiunea de 60x80 cm; cea mai mare a fost însă comandată de o persoană care voia să o pună pe jos în spaţiul de joc al copilului şi a costat în jur de 3.800 de lei. Ţinând cont de etapa în care se află afacerea, antreprenoarea spune că nu are o previziune exactă, dar, până acum, aşteptările i-au fost depăşite. în prezent, vinde păturile şi în showroomurile Delta Studio.

Dacă acum cel mai bine se vând produsele finite, Sardescu este convinsă că proporţia se va inversa, în contextul în care lucrează la lansarea de pachete care să ofere toată materia primă necesară realizării produselor, de la tipare, croşete, ace de tricot etc. Ioana Sardescu spune că a fost impresionată după ce, într-o vizită în Amsterdam, a observat multitudinea magazinelor mici de tip do it yourself destinate produselor de croşetat pline de clienţi; nu credea să regăsească acest trend în România însă, după ce şi-a propus iniţial să vândă doar pături, a constatat că există cerere şi pentru materia primă: ”Este o activitate cathartică, te relaxează; am vorbit cu multe femei foarte ocupate care au avut un kit de proiect şi vor să facă ceva cu mâinile lor, chiar dacă nu iese produsul finit ca şi cum ar fi făcut de cineva care doar asta face, dar este suficient de bun pentru ce au ei nevoie“.

Iar dacă acum face singură păturile, spune că în situaţia unei comenzi mai mari ar putea apela la o comunitate de oameni care croşetează şi care, spune ea, ar fi dispuşi să renunţe oricând la jobul lor actual pentru a se dedica acestei activităţi. în prezent, Sardescu spune că cel mai dificil aspect în gestionarea afacerii se leagă de time management: ”Când jonglezi cu două businessuri trebuie să te împaci cumva cu ideea că timpul tău liber înseamnă să faci ceva care îţi place, chiar dacă este muncă“; exemplifică cu câteva săptămâni în care începea munca dimineaţă – pleca la birou, ajungea la opt acasă şi continua să lucreze până pe la 1-2. ”Dacă nu priveşti ceea ce faci cu entuziasm şi nu te bucuri de ceea ce vrei să faci, nu ai succes şi la finalul zilei o să fii tot nemulţumit fiindcă businessul tău nu este unde vrei tu

să fie.“