Cine îşi permite săptămâna de lucru de patru zile?
„Mulţi dintre avocaţi sunt nefericiţi, mai cu seamă cei care lucrează în marile companii. Poate sunt bogaţi şi devin chiar şi mai bogaţi, dar sunt, totuşi nefericiţi”, spunea, în urmă cu 20 de ani, un articol al unui profesor de drept şi teologie (M Cathleen Kaveny), potrivit unui articol mai contemporan din presa internaţională. Motivul nefericirii avocaţilor ar fi stresul legat de „billable hours” (orele plătite) şi cele neplătite, identificat de Kaveny atunci, în contextul în care veniturile avocaţilor erau foarte mari. Această „comodificare a timpului” despre care vorbesc autorii articolului este din ce în ce mai stresantă şi astăzi – şi pentru tot mai mulţi dintre angajaţi. Dacă numărul românilor cu venituri de peste 2.000 de euro este în creştere, una dintre principalele ştiri ale săptămânii trecute, acest lucru înseamnă că, pentru mulţi dintre ei a crescut şi numărul de ore lucrate. În acest context, nu putem să nu ne întrebăm cât sens are săptămâna de lucru de patru zile în România? Încă două zile de „non-billable” hours par să fie un lux.
Ioana Matei, editor Business Magazin
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro