Întotdeauna am apreciat mâncarea românească tradiţională, autentică, iar nevoia de a avea acces la hrană curată şi sigură, ne-a determinat să facem acest pas” descriu Laura şi Liviu Rogojan motivele pentru care au ales antreprenoriatul, după cariere de mai bine de un deceniu ca angajaţi.

Cei doi, soţ şi soţie, au deschis la finalul anului 2014 Băcănia Rod, o afacere de familie axată pe comercializarea de produse alimentare naturale ce provin de la producători locali aflaţi în diverse zone ale ţării. Au investit în afacere 40.000 de euro, bani pe care estimează să îi recupereze în aproximativ doi ani şi jumătate – trei ani. Laura Rogojan este economist şi a lucrat în domeniul achiziţiilor timp de 15 ani, iar Liviu Rogojan este de peste zece ani managing partner într-o companie de distribuţie cu capital românesc. După deschiderea băcăniei, el a continuat să lucreze în această companie, iar soţia sa s-a dedicat în totalitate afacerii. Adepţi ai mâncării româneşti tradiţionale, cei doi spun că le-a venit ideea deschiderii unei băcănii din dorinţa de a crea o sursă de produse româneşti, naturale pentru clienţii din Bucureşti.

Ideea afacerii le-a venit cu un an înainte de a deschide băcănia. Prima etapă a afacerii lor a constat în stabilirea unei unităţi de producţie, la finalul anului 2013, în judeţul Vâlcea, unde au început să facă propriile conserve. „Am ales să producem la 250 km de Bucureşti deoarece acolo am identificat un bazin bogat de legume şi fructe fertilizate natural”, explică antreprenorii. În acelaşi an au început să caute producători de brânzeturi şi de specialităţi din carne, pe care spun că i-au vizitat în repetate rânduri pentru a-i cunoaşte îndeaproape. „Ne-am bazat selecţia pe criterii de siguranţă alimentară, disponibilitate permanentă a produselor şi, foarte important, pe principiile în baza cărora îşi construiesc afacerea: dorinţa de a oferi pieţei produse naturale, curate, făcute cu ingrediente locale de calitate”, explică soţii Rogojan criteriile prin care şi-au ales colaboratorii.

O etapă cu durată mai lungă a fost găsirea furnizorilor locali, proces despre care povestesc că a durat un an: „Am călătorit în ţară şi am vizitat peste 25 de unităţi de producţie, dintre care am ales şase, cele cu care colaborăm şi în prezent. Nu a fost uşor să îi identificăm, deoarece am căutat producători mici, apreciaţi la nivel local, dar fără vizibilitate foarte mare la nivel naţional”.

Ultima etapă a lansării afacerii a fost închirierea şi amenajarea spaţiului, care a durat trei luni, până în octombrie 2014, când au lansat băcănia. Valoarea bonului mediu în cadrul acesteia este de 40  de lei; potrivit antreprenorilor, clienţii lor au vârsta cuprinsă între 25 şi 55 de ani, sunt din mediul urban, familişti, cu venituri medii şi peste medie, sunt persoane informate, care acordă atenţie sporită alimentaţiei. Totodată, băcănia se adresează şi turiştilor sau comunităţilor de expaţi din România interesaţi de produse autentice româneşti.

O componentă a afacerii o reprezintă organizarea de evenimente, serviciile de catering şi cadourile corporate. În prezent, cea mai mare pondere în cifra de afaceri (45%) este reprezentată de producţia proprie de conserve; pentru celelalte categorii de produse -brânzeturi naturale, specialităţi din carne, produse de panificaţie şi prăjituri de casă - colaborază cu şase furnizori locali din Harghita, Covasna şi Bucovina, fermieri sau tineri intreprinzători.

Soţii Rogojan spun că cel mai dificil aspect legat de un astfel de business se leagă de cursivitatea activităţilor. „În cazul producţiei proprii, este esenţial să corelăm corect planul de producţie cu cel de vânzare - producţia are loc într-o perioadă limitată, din mai până în octombrie, când fructele şi legumele ajung la maturitate. Vânzarea se desfăşoară pe parcursul unui an întreg, în care este esenţial să previzionăm corect vânzările pentru a evita suprastocurile sau lipa de produse între două perioade de producţie”. În ceea ce priveşte produsele din carne şi brânzeturile, provocarea o reprezintă aprovizionarea frecventă. „Fiind vorba de produse cu perisabilitate crescută, este important să ne aprovizionăm foarte des şi în cantităţi mici, pentru a avea în permanenţă cele mai proaspete produse.

Astfel, aprovizionarea este o componentă majoră a activităţii noastre, de la anumiţi furnizori luăm marfă chiar şi de patru ori pe săptămână”, îşi descriu antreprenorii activitatea. Planurile de dezvoltare a afacerii în continuare constau în extinderea vânzărilor firmei la nivel naţional prin lansarea unui magazin online. Îşi doresc de asemenea să extindă gama de produse proprii, prin diversificarea reţetelor pe care le produc, dar să aducă şi produse ale unor producători locali aflaţi în alte zone ale ţării în afara cele existente deja în oferta lor de produse. 

Preocuparea din ce în ce mai mare a consumatorilor pentru alimentele sănătoase a făcut ca băcănia cu produse tradiţionale sau bio să devină un model de business căutat de mai mulţi antreprenori din Capitală. Pe aceeaşi nisă este prezentă şi Pukka Food, axată pe comercializarea de produse bio, sau alte băcănii tradiţionale, precum Băcănia Veche (care pune pe rafturile  sale produse tradiţionale româneşti).

În general, investiţia într-o astfel de afacere variază între 15.000 şi 50.000 de euro, în funcţie de dimensiunile magazinului, de specificul spaţiului închiriat sau cumpărat, de tipul de produse aduse în magazin dar şi de cât de mare este primul stoc de marfă. Cele mai mari venituri ale unei băcănii din Bucureşti, spre exemplu, se învârt în jurul a un milion de lei (Pukka Food şi Bă¬cănia Veche), însă multe alte astfel de afaceri au venituri totale de câteva zeci sau sute de mii de lei sau chiar şi-au închis activităţile, după o prezenţă de câţiva ani pe piaţă.