"Masurile traditionale de combatere a economiei subterane nu mai sunt suficiente pentru a lupta impotriva muncii la negru, in special", spune Catalin Cretu, directorul general pentru Romania al Visa Europe, adaugand ca, in aceasta situatie, o solutie viabila ar putea fi oferita de industria platilor cu cardul. Structura, sfera de aplicare si efectele economiei subterane, dar si modul in care aceasta poate fi limitata cu ajutorul platilor electronice au fost prezentate in noul studiu Visa Europe, realizat de compania de consultanta A.T. Kearney si dr. Friedrich Schneider, profesor in economie si sef de catedra al departamentului de economie din cadrul Universitatii Johannes Kepler din Austria.

Studiul a fost facut public in cadrul seminarului "Poate cardul sa scoata la lumina economia gri", organizat de Ziarul Financiar si Visa, in parteneriat cu Lykos si Austriacard. Romania se afla pe locul cinci in Europa, in functie de ponderea economiei subterane in PIB, in 2008, de 33%. Ne-au depasit Letonia, Bulgaria, Estonia si Croatia, insa nu cu mult: 36%, respectiv 35% din PIB este reprezentat de economia gri. Romania inregistreaza valori ridicate ale economiei subterane in majoritatea industriilor. Astfel, in productie, constructii, comertul retail si cu ridicata, economia subterana depaseste o treime din contributa la PIB a sectorului, in timp ce in domenii precum transportul, hotelurile sau restaurantele, ponderea este mult mai mare.

Situatiile tipice din economia subterana se refera la specificitatile fiecarui domeniu de activitate. In constructii, spre exemplu, lucratorii au mai multe locuri de munca si sunt adesea platiti la negru. In productie, majoritatea salariilor sunt platite in numerar, in timp ce in turism exista un numar mare de locuri de cazare neinregistrate. Studiul Visa mai sustine ca economia bazata pe cash favorizeaza economia subterana, intrucât platile in numerar reprezinta solutia cea mai la indemâna pentru pastrarea anonimitatii tranzactiilor. In plus, concluziile studiului confirma ca exista o legatura strânsa intre prevalenta platilor in cash si marimea economiei subterane dintr-o tara.

Astfel, economiile cu un numar redus de plati electronice pe cap de locuitor, cum este si România, au un nivel ridicat al economiei subterane, spre deosebire de tarile unde platile electronice sunt mult mai raspândite, cum ar fi Marea Britanie si Austria. De asemenea, o utilizare redusa a platilor electronice aduce deservicii majore economiei. "Sunt straini care vin in tara si ar cheltui bani, dar nu sunt obisnuiti sa aiba in buzunar mai mult de 20-30 de euro. Atunci cand vor sa cumpere ceva si nu exista posibilitatea de a plati cu cardul, renunta sa mai cumpere", spuen Catalin Cretu. Acesta a mai adaugat ca sistemele de plata electronica pot reduce cu 10-15% economia subterana din Romania, reprezentand 5-7 miliarde de euro.