În business, cel mai adesea totul se măsoară în cifre, în bani şi performanţe, iar percepţia este că, atunci când vine vorba de încasări, antreprenorii sunt gata să taie în carne vie ca să câştige. Dar lucrurile nu stau chiar aşa. Mai ales în rândul micilor afaceri, pornite de la zero, există acei fondatori de branduri care aruncă o privire şi la lumea din jur şi care încearcă, prin iniţiativele lor, să o facă mai bună, aşa cum pot şi cum ştiu ei.

Unii se preocupă de modul în care cresc şi se dezvoltă copiii – ai lor sau ai altora. Alţii îşi dau interesul să ocrotească natura de care mulţi spun că au grijă, dar puţini o fac cu adevărat. Mai sunt şi aceia care vor să-i ajute pe cei născuţi sub o stea poate ceva mai puţin norocoasă, dar şi aceia care nu vor să lase tradiţia să piară în tăvălugul timpului. De la toţi aceştia – dar sigur şi de la mulţi alţii – pleacă iniţiative care arată, o dată în plus, că businessul nu e chiar totdeauna despre bani şi rezultate cu plus. Uneori, e şi despre oameni.

1. Altfel de entertainment

Ştefana Mireţ a început să predea cursuri de bune maniere încă de când era studentă şi a ajuns, cu proiectul Manieres, o şcoală de bune maniere, la mii de copii din ţară, reuşind să creeze o echipă de zece traineri alături de care merge în şcolile de stat şi în cele private pentru a susţine cursuri de bune maniere. Dincolo de spiritul ei antreprenorial, Ştefana merge mai departe cu iniţiativa ei şi vrea să îmbunătăţească abilităţile sociale ale copiilor printr-o idee inedită, care implică şi jucătorii din HoReCa. „Dăm startul concursului #SocialSkills4Kids şi premiem cele mai bune jocuri pentru copii şi părinţi de printat pe hârtiile de la restaurant. De ce? Masa reprezintă un moment grozav să te conectezi cu cei dragi şi ne doare când vedem copiii lăsaţi pe telefoane înainte să vină mâncarea. Comportamentul copilului se va schimba rezolvând împreună cu cei de la masă provocările şi jocurile de pe foaie deoarece vor beneficia de acele minute frumoase, petrecute împreună care sunt esenţiale”, a scris Ştefana Mireţ într-o postare pe pagina de Facebook Manieres. Cu ideile de jocuri, ea vrea să meargă la diferite restaurante şi să le propună să le printeze, încurajând astfel o modalitate de petrecere a timpul liber până vine mâncarea. Iniţiativa Ştefanei Mireţ vine după ce ea remarcat că se văd diferenţe mari între copiii care au acces şi cei care nu au acces la televizor şi telefon şi între nivelurile lor de creativitate. Iar tehnologia, oricât de benefică ar fi, are nevoie uneori de un substitut precum jocul.

Cu ideile de jocuri, Ştefana Mireţ de la Manieres vrea să meargă la diferite restaurante şi să le propună să le printeze, încurajând astfel o modalitate de petrecere a timpul liber până vine mâncarea.

2. Postura care formează oameni mari

Tot pentru o schimbare de paradigmă, şi Raluca Chişu, fondatoarea centrului de terapie pentru copii KinetoBebe, a început în decembrie 2023 un program de prevenire a atitudinilor posturale incorecte, care are ca scop informarea elevilor cu vârste între 6 şi 11 ani cu privire la importanţa adoptării unei posturi corecte în toate activităţile lor cotidiene. Kinetoterapeuţii pediatri ai centrului merg în şcoli şi ţin workshopuri interactive cu copiii despre postură, sport şi utilizarea corectă a dispozitivelor electronice. Ideea a venit de la o constatare nefericită: numărul copiilor care acuză probleme de spate este în creştere, ei ajungând să se prezinte în centrele de recuperare cu probleme ale coloanei vertebrale. Mulţi dintre părinţi pun problemele celor mici pe seama greutăţii ghiozdanului sau a folosirii telefonului, a tabletei sau a laptopului. De fapt, crede Raluca Chişu, nu dispozitivele sunt principalele vinovate pentru durerile de spate ale copiilor, ci lipsa de interes şi informare cu privire la cum pot fi folosite acestea în mod corect, precum şi lipsa activităţii fizice în rândul copiilor. „Recapitulăm cu copiii toate poziţiile pe care ei ar trebui să le ştie deja la nivel de vârstă şcolară: poziţia în bancă, poziţia la scris, în faţa calculatorului, cu telefonul în mână. Toate aceste poziţii sunt explicate şi cadrele didactice insistă asupra lor în timpul orelor, copiii le ştiu”, explica recent Raluca Chişu. Problema intervine atunci când părinţii nu sunt suficient de bine informaţi cu privire la postura corectă a copiilor, este ea de părere. O postură corectă trebuie încurajată atât la şcoală, de profesori, cât şi acasă, de părinţi. Mai departe, postura corectă se menţine odată ce a intrat în obişnuinţă, dacă este menţinută şi acasă şi la şcoală, crede fondatoarea KinetoBebe. De la începutul programului, din decembrie 2023, kinetoterapeuţii centrului au ajuns la circa 2.000 de copii din mai multe şcoli din Bucureşti. Antreprenoarea are în plan să ajungă la 10.000 de copii până la finalul anului şi să realizeze în luna decembrie o statistică la nivel de Bucureşti asupra comportamentului copiilor.

Postura corectă trebuie încurajată atât la şcoală, de profesori, cât şi acasă, de părinţi, crede Raluca Chişu de la KinetoBebe.

3. Proiectul care Învie Tradiţia

Proiectul Învie Tradiţia s-a desprins în urmă cu şapte ani dintr-o agenţie de comunicare şi marketing. A început de fapt ca un proiect de CSR pentru sprijinirea zonei de meşteşug şi artă populară, dar a devenit, uşor-uşor, o afacere în sine, de care este astăzi responsabilă o echipă de antreprenori care nu se limitează doar la a face business. „Putem spune că acest proiect este un real ajutor pentru zona de meşteşug şi arts and crafts româneşti. Înregistrăm venituri mai mari de la an la an, aduse pentru meşterii populari, precum şi lărgirea comunităţilor de meşteri populari pe care îi sprijinim, prin adăugarea de noi meşteri populari în angrenaj de la an la an. Venituri mai mari înseamnă, pentru meşteri şi pentru generaţiile noi de artişti populari, o motivaţie ca să lucreze şi să continue arta pe care au moştenit-o din generaţie în generaţie, pentru că aceşti oameni îşi întreţin familiile şi modul de viaţă din arta pe care o practică”, spune Cosmin Cucoş, unul dintre acţionarii Învie Tradiţia. Magazinul online reuneşte obiecte fabricate în România, excepţie făcând doar două-trei produse realizate de meşteri din afara ţării. În total, câteva zeci de producători locali sunt listaţi pe platformă, prin intermediul a peste 2.000 de produse – obiecte tradiţionale româneşti din lut şi ceramică, sculptură în lemn, ţesături, port tradiţional, obiecte de decor, pielărie. Proiectul ajută şi prin aducerea în piaţă a unor obiecte unice de artă populară, prin accesul foarte uşor, printr-o platformă online, la obiecte care, de cele mai multe ori, pot fi găsite izolat la târguri populare sau poate doar în atelierele meşterilor. Anul trecut, Învie Tradiţia a generat o cifră de afaceri de aproximativ 150.000 de euro pentru meşterii populari, obiectele vândute în străinătate fiind o mână de ajutor dată creşterii brandului de ţară. „Ne propunem să aducem noi meşteşugari în platformă, să creştem veniturile aduse comunităţilor de meşteri, să creştem gradul de utilizare şi de importanţă aduse acestei zone de meşteşug autentic”, mai spune Cosmin Cucoş.

Proiectul Învie Tradiţia ajută prin accesul foarte uşor, printr-o platformă online, la obiecte care, de cele mai multe ori, pot fi găsite izolat la târguri populare sau poate doar în atelierele meşterilor.

4. Un obiect personalizat pentru un arbore

Proiectul Transylmagica, lansat de Kosa Istvan sub forma unui atelier din Miercurea Ciuc unde iau naştere suveniruri şi alte obiecte personalizate, pune umărul şi la ocrotirea naturii printr-o iniţiativă care continuă să existe şi la câţiva ani de la începerea businessului. Astfel, după vânzarea fiecărui produs, echipa Transymagica plantează un puiet de arbore în cadrul unor proiecte de restaurare ecologică. „Din 2020, anul în care am început vânzarea primelor produse şi plantarea primilor arbori, am plantat în jur de 58.000 de puieţi de arbori în cadrul proiectelor noastre de reconstrucţie ecologică bazată pe plantări de arbori. În ultimii doi ani, am plantat mai mult pentru clienţi corporate şi marea majoritate a puieţilor plantaţi nu aveau un obiect ataşat”, spune Kosa Istvan. La jumătatea lunii februarie, el şi colegii lui se pregăteau pentru plantările de primăvară, căutând noi modalităţi pentru a avea un impact pozitiv, prin creşterea numărului de arbori plantaţi, şi pentru a reuşi să comunice cu cât mai multe persoane despre importanţa arborilor ca specii-cheie în ecosistemele terestre. Sub brandul Transylmagica se găsesc atât suveniruri, cât şi sacoşe textile şi diferite tipuri de căni. O parte din produsele sunt fabricate în atelierul propriu, altele parţial în colaborare cu fabrici autohtone. Scopul rămâne accentuarea ideii că de la Transylmagica se cumpără experienţa de a planta un arbore, iar aceasta este tot atât de importantă sau chiar mai importantă decât produsul în sine.

La jumătatea lunii februarie, Kosa Istvan şi colegii lui de la Transylmagica se pregăteau pentru plantările de primăvară.

5. Pentru starea de zen

Pe Ramona Sima, o pasiune descoperită pentru yoga a dus-o la înfiinţarea unei afaceri, care, mai departe, îşi continuă misiunea de a atinge starea de zen în rândul unei comunităţi cât mai extinse. Suav, proiectul de la care a început totul, este primul brand românesc de îmbrăcăminte pentru yoga. „Am ajuns la cursul de instructor de yoga fiindcă am vrut să îmi aprofundez cunoştinţele despre yoga în rolul meu de cofondator al Suav. Din prima zi la curs, a încolţit dorinţa de a preda yoga – lucru la care nu mă gândisem înainte. Imediat după terminarea cursului, am început să predau online unei echipe dintr-o industrie creativă. Şi tot atunci m-am gândit la pasul următor – acela de a integra yoga cu mindfulness şi de a oferi aceste practici atât persoanelor fizice (în lipsa unui termen mai bun), cât şi echipelor din companii. Aşa că am continuat să studiez şi am obţinut certtificarea de NeuroMindfulness senior practitioner”, povesteşte Ramona Sima.

Aşa a apărut Zen-ish, modul ei de a integra tot ce ştie despre drumul spre a fi mai bine, în care porneşte de la yoga şi integrează tehnici de mindfulness, informaţii despre corp, minte şi spirit bazate pe (neuro)ştiinţă într-un fel în care să fie uşor de înţeles şi practicat, atât în cadrul practicii, cât şi în viaţa de zi cu zi. Ghidează practicanţii să înveţe să-şi asculte corpul şi inima (emoţiile), să afle astfel ce e bun pentru ei şi să facă alegeri de viaţă bune pentru sine. „Practicanţii de Zen-ish au remarcat impactul atât la nivel fizic – postură mai bună, mai puţine dureri, tonifiere, energie, vitalitate – dar, mai ales, la nivel psihic şi emoţional: stres redus, optimism, rezilienţă, o viziune pozitivă asupra vieţii. Uneori, clasele Zen-ish sunt primul pas către schimbări mai mari în stilul de viaţă, precum şi către alte practici şi terapii care să-i ajute să fie bine.” Ramona Sima s-a implicat, de asemenea, în diverse iniţiative, cum ar fi construirea comunităţii practicanţilor de yoga din jurul magazinelor Ototo sau construirea unei comunităţi de practică yoga la Brăneşti, satul de lângă Bucureşti în care locuieşte. „Pentru că îmi place să citesc şi cred în puterea lecturii, am organizat în toamna anului trecut un eveniment local, tot la Brăneşti, împreună cu Biblioteca de la Casa Corpului Didactic Ilfov, cu Liceul Silvic «Theodor Pietraru» şi Primăria Brăneşti, «BiblYOteca de afară», în care am invitat comunitatea să experimenteze bucuria cititului şi a practicii yoga în aer liber (împreună sau separat) în minunatul parc dendrologic al Liceului Silvic.” Recent, a lansat un alt proiect legat de lectură, Silent Book Club Bucureşti, parte din reţeaua Silent Book Club – un proiect care oferă iubitorilor de lectură ocazia de a se întâlni cu cei asemenea lor, de a povesti despre pasiunea lor şi de a face loc pentru citit în programul lor super aglomerat. Cea mai importantă iniţiativă este grupul de Facebook „Pentru ce eşti recunoscător azi?”, un grup de practică a recunoştinţei, care funcţionează ca un grup de suport şi de inspiraţie. „Anul acesta, planul este să creez programe pe diverse teme «hot», cum ar fi reducerea stresului, creşterea rezilienţei, focus, în care să explic mecanismele din spate şi apoi să ofer exerciţii şi tehnici uşor de practicat şi de integrat în viaţa de zi cu zi. Un alt plan de voluntariat este să lucrez cu adolescenţi, cărora ştiu că le-ar fi de folos tehnici de reducere a stresului, de creştere a capacităţii de concentrare, de gestionare a emoţiilor, mai ales la teste şi examene. Încă explorez modalitatea prin care să fac asta”, spune Ramona Sima, ale cărei idei şi iniţiative pare că nu contenesc niciodată.

Ramona Sima s-a implicat în diverse iniţiative, cum ar fi construirea comunităţii practicanţilor de yoga din jurul magazinelor Ototo sau construirea unei comunităţi de practică yoga la Brăneşti, satul de lângă Bucureşti în care locuieşte.

6. Producţie de cosmetice cu impact social

Povestea Ophori începe de la un ONG din Braşov, care oferă servicii de terapie pentru tineri, adulţi şi copii cu probleme mintale. Trei voluntari şi un terapeut care au activat într-un astfel de mediu au organizat un atelier de produse cosmetice lucrate manual de către persoane cu dizabilităţi mintale. După doi ani de funcţionare şi în urma unui proiect de finanţare europeană, cu sprijinul unei fundaţii din Iaşi şi a proiectului Acceleratorul de Întreprinderi Sociale, micul atelier s-a transformat într-o afacere de sine stătătoare, ce angajează persoane din grupuri vulnerabile. „Dacă în 2021 eram cinci angajaţi, la final de 2023 am fost unsprezece, ceea ce ne-a poziţionat în top 20 unităţi protejate din România după numărul de angajaţi. Dintre aceste persoane, opt sunt cu dizabilităţi accentuate şi grave, din categoria persoanelor greu ocupabile în mediul profesional, care nu ar fi angajaţi în locuri de muncă tipice”, explică Bogdan Dimciu, administratorul Ophori Cosmetics. Impactul proiectului se măsoară atât prin creşterea stimei de sine a persoanelor angajate, cât şi prin creşterea veniturilor, cu care pot întreţine şi alţi membri ai familiei, şi prin transformarea ideii de asistat social în contribuitor la bunăstarea comunităţii. „Am avut de curând o vizită a unui ONG local în care copii cu tulburări mintale au participat la activităţi la Ophori şi am aflat că părinţii lor erau foarte bucuroşi că există firme precum noi, pentru că se gândeau să plece de ţară în căutarea unui viitor pentru cei mici.” Din punctul de vedere al încasărilor, în 2023, Ophori a generat aproximativ 600.000 de lei cifră de afaceri, de două ori mai mult faţă de 2022. Având în vedere faptul că este o întreprindere socială de inserţie al cărui rol este integrarea persoanelor cu dizabilităţi, venit mai mare înseamnă impact social mai mare. Portofoliul a ajuns să numere aproximativ treizeci de produse, faţă de doar şase sau şapte la început, iar anul Ophori a vândut peste 20.000 de produse, fabricate în cele două laboratoare, întreprinderea deschizând şi primul magazin social într-un mall din România, în Braşov. „Pentru viitor ne propunem creşterea numărului de clienţi. Consider că avem produse variate şi acoperim multe cereri, de la produse de curăţenie la produse de îngrijire. Din acest motiv, ne vom opri cu dezvoltarea de produse noi şi ne vom concentra asupra desfacerii. Creşterea numărului de clienţi va duce la creşterea impactului social, ce se va cuantifica în mai mulţi angajaţi fericiţi”, mai spune Bogdan Dimciu.

7. Lupta pentru supravieţuirea covorului românesc

Încă de la lansare, în urmă cu cinci ani, proiectul Made with love Romania a pornit nu doar ca business prin care vechile covoare româneşti revin la viaţă, ci şi ca o mişcare de conştientizare şi repoziţionare a unui meşteşug tradiţional pe cale de dispariţie. Iniţiativa îi aparţine Alinei Mitrică, a cărei inspiraţie a venit din tradiţiile propriei familii. „Prin încadrarea covoarelor tradiţionale în decorurile actuale, obişnuite, şi nu doar în casele ţărăneşti sau în decoruri de tip muzeu sau revistă, am încercat să oferim o nouă perspectivă şi cât mai multe idei pentru includerea acestor minunate elemente de artă tradiţională în decorul contemporan. În felul acesta, încurajând cât mai mulţi oameni să le includă în casele lor, putem stimula comunităţile de meşteşugari şi puţinii păstrători ai tradiţiei să continue, în armonie cu prezentul”, spune Alina Mitrică. Într-o călătorie în Franţa, ea a văzut în câteva magazine de decoraţiuni mai multe chilimuri (covoare turceşti) lucrate manual şi s-a gândit că şi covoarele româneşti ar merita să-şi găsească locul în astfel de locuri şi să fie promovate. Treptat, a început să adune covoare de la familii din Oltenia în care s-a ţesut mult, dar şi dintr-un atelier din Maramureş. În continuare, cel mai des, covoarele promovate de Made with love Romania sunt vândute în afara ţării, atât către românii care locuiesc în diaspora, cât şi către străinii iubitori ai obiectelor autentice, lucrate manual. În ultimii doi-trei ani, se observă totuşi o deschidere mai mare şi în piaţa din România. „Perseverăm, iar printre micile victorii se numără şi prezenţa în proiecte de design de birouri în Bucureşti şi Londra. Cu această ocazie, oameni din peste douăzeci de ţări au decis să ne aibă în casele lor şi revin cu comenzi şi ne recomandă. Toate acestea ne încurajează să continuăm drumul tradiţionalului în modern”, adaugă Alina Mitrică.   

Încă de la lansare, în urmă cu cinci ani, proiectul Made with love Romania a pornit nu doar ca business prin care vechile covoare româneşti revin la viaţă, ci şi ca o mişcare de conştientizare şi repoziţionare a unui meşteşug tradiţional pe cale de dispariţie.