Deficitul bugetar va fi mentinut, ca efect al planului, sub 3% din PIB, dupa ce anul acesta este proiectat sa creasca de la 3,1% la 5% din PIB. Printre masurile aprobate se numara reducerea beneficiilor pentru someri, a subventiilor pentru companii, a celor pentru parinti, renuntarea la 15.000 de locuri de munca in urmatorii patru ani, impunerea unor taxe mai mari pe energia nucleara, pe calatoriile cu avionul si pe tranzactiile financiare si o reforma a cheltuielilor militare. Cabinetul Merkel a preferat reducerea de cheltuieli in locul unor majorari ale impozitelor pe venit sau ale TVA, insa nu va scadea cheltuielile pentru educatie si nici pe cele de sanatate. Guvernul a acceptat, de asemenea, sa amane reconstructia palatului municipal Stadtschloss, din centrul Berlinului, ceea ce ar urma sa produca economii de 440 de milioane de euro.

"Germania, cea mai mare economie din Europa, are datoria de a da un exemplu bun", a declarat Angela Merkel, sugerand clar ca se asteapta ca efectul sa fie o crestere a increderii in moneda europeana.

Salutate de pietele financiare, atente exclusiv la masurile de austeritate luate de guvernele europene, masurile au fost privite insa cu scepticism de multi economisti, intre care laureatul Nobel Paul Krugman, cu ideea ca reducerile de cheltuieli sunt ultimul lucru de care are nevoie Europa. In plus, economistii sustin ca problema Germaniei acum nu este atat deficitul bugetar, cat excedentul comercial cu alte economii europene, care a contribuit la adancirea crizei datoriilor in special in tarile din sudul Europei. Or, daca firmele si consumatorii din Germania nu cresc cheltuielile, ci strang cureaua, atunci planurile bugetare ale guvernului nu vor face decat sa majoreze excedentul comercial.

Atat moneda euro, care a incheiat la 1,948 dolari in tranzactiile din Europa, cat si bursa germana si alte burse din Europa, au recuperat luni din pierderile anterioare, indeosebi ca efect al stirilor pozitive privind cresterea comenzilor industriale in Germania cu 2,8% in luna aprilie, mult peste asteptarile pietelor. Comenzile industriale crescusera deja in martie cu 5,1%, reflectand foloasele aduse celei mai mari economii din Europa de slabirea euro, care a pierdut peste 12% in raport cu dolarul in ultimele trei luni, si masura in care redresarea globala se manifesta in Germania. In timpul crizei financiare din 2008, comenzile industriale scazusera cu 38%, iar acum sunt inca sub nivelul dinainte de criza cu circa 17%.