Cum a ajuns Republica Moldova pe radarul industriei viticole din Europa: De la o ţară care depindea de exporturile către Rusia, a ajuns unul dintre cei mai noi jucători din industria producătoare de vin din Europa Centrală şi de Est

Autor: Eduard Ivanovici Postat la 08 februarie 2020 225 afişări

Cum a ajuns Republica Moldova pe radarul industriei viticole din Europa: De la o ţară care depindea de exporturile către Rusia, a ajuns unul dintre cei mai noi jucători din industria producătoare de vin din Europa Centrală şi de Est

Industria viticolă a Republicii Moldova trece de cele mai multe ori neobservată în peisajul european. În ciuda suprafeţei mici pe care o are, Republica Moldova a produs în 2018 două milioane de hectolitri de vin, ceea ce o plasează pe locul 11 în topul producătorulor de vin la nivel european, potrivit Emerging Europe.

Viţa de vie este cultivată cu uşurinţă în Moldova datorită câmpiilor, solurilor fertile şi climei moderate. Primele plantaţii datează încă din secoulul al treilea î.e.n, în comuna Vărvăreuca, raionul Floreşti, aşa că se poate spune că vinul moldovenesc are o istorie pe care localnicii au ţinut-o în viaţă secole la rând.

Zona Republicii Moldova era una dintre regiunile preferate de Imperiul Rusiei Ţariste. Ţarul Alexandru al II-lea era un fan împătimit al regiunii, deschizând astfel Şcoala Basarabă de Horticultură prin care s-au dezvoltat noi podgorii, exploatate de consumatorii ruşi. Familia Romanov avea legături strânse în regiune şi a deschis vinăria Romăneşti, care a continuat şi în epoca sovietică.

În timpul URSS-ului, industria vinului din Moldova a atins noi nivele, de cele mai multe ori în termeni cantitativi şi nu calitativi. În anii 1980, producţiile de viţă de vie acopereau 200.000 hectare, 16% din suprafaţa totală a ţării. Vinul era produs pentru a fi pe placul ruşilor, cu un accent puternic pe vinurile dulci.

Totuşi, începutul anilor ’90 a venit cu dificultăţi, când problemele reprezentate de reformele funciare şi redistribuire s-au lovit de nevoia disperată de lansare pe noile pieţe capitaliste.

În 2004, 90% din exporturi mergeau sprea ţări din fosta Uniune Sovietică, numărul fiind astăzi de doar 30%. În 2006, Rusia interzicea importurile de vin din R. Moldova şi Georgia, ceea ce a însemnat că industria era obligată să se reinventeze, să se adapteze la noile preferinţe şi să se extindă cât de mult posibil. În consecinţă, atenţia s-a îndreptat spre vinurile seci şi spre calitate, producătorii concentrându-se asupra unor pieţe mai profitabile.

În 2018, vinăria Purcari se lista la Bursa de la Bucureşti în urma unei oferte publice iniţiale (IPO) pentru 49% din acţiuni, devenind prima companie internaţională listată la BVB. Preţul final era de 19 lei pe acţiune şi valoarea ofertei depăşea 40 mil. euro. Victor Bostan, fondatorul şi directorul executiv al companiei, declara atunci că vrea să facă din Purcari principalul producător de vin din Europa Centrală şi de Est.

Republica Moldova este casa unelor dintre cele mai mari crame din lume. Galeriile subterane din Mileştii Mici au o lungime de 200 km şi o adâncime de 80 m, fiind localizate la doar 10 km de capitala Chişinău.

Însă probabil cea mai faimoasă locaţie este Cricova, un oraş subteran fondat în 1952 care deţine cea mai mare colecţie de vinuri din lume, cu peste 1,5 milioane de sticle şi este probabil cea mai populară atracţie turistică din R. Moldova.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.