Evenimentul nu anulează însă posibilitatea ca visul lui Traian Băsescu de a recompune PDL sub pulpana PMP (deja ca să prevină pierderea de primari către alte partide prin ordonanţa migrării temporare, PNL a anunţat că va înainta plângeri penale contra traseiştilor) şi nici speranţa electoratului Monicăi Macovei că un scor onorabil al acesteia în turul I îi va putea asigura fostei europarlamentare PDL baza pentru constituirea unui nou partid de dreapta, mai curat moral şi doctrinar decât noul PNL, cu care să poată fi recuperat electoratul "băsist" (sau "justiţiar") la ora actuală divizat şi să poată fi câştigate alegerile din 2016.

Visul ca Monica Macovei să prezideze un partid de intelectuali şi votanţi de dreapta neatinşi de corupţie şi doritori de stat minimal datează din 2010, cam de pe vremea planurilor lui Sebastian Lăzăroiu despre partidul Albă-ca-Zăpada care să preia ce e viabil moral şi doctrinar de dreapta din PDL şi să câştige alegerile din 2012, după modelul partidului ceh Top 09. Pe atunci, varianta cu Monica Macovei şefă de partid era enunţat de Ştefan Vlaston, ajuns acum fruntaş al PMP, însă între timp, ideea a cedat locul, pe rând, unor iniţiative mai iuţi de picior (Noua Republică) sau mai tenace (PMP). Acum, Monica Macovei a dat de înţeles că după prezidenţiale, susţinătorii săi vor forma nucleul unui nou partid în perspectiva alegerilor din 2016, iar mulţi dintre votanţii ei consideră că scorul candidatei în turul I va reflecta tocmai amploarea bazei electorale de pornire pentru acest partid.

Calul de bătaie al adversarilor de dreapta ai lui Iohannis este, de obicei, faptul că acesta, nedorind să pară "băsist", a refuzat să condamne iniţierea în 2012 de către USL a referendumului de demitere a preşedintelui. Ofensiva DNA şi a ANI, care a continuat să vizeze politicieni şi pe parcursul campaniei electorale, a creat însă încă o temă de atac, rezumabilă în formula "PNL e un partid de corupţi" şi care depăşeşte chestiunea drobului de sare menţinut acum de ICCJ deasupra candidaturii lui Klaus Iohannis.

Pe vremea când USL mai trăia, faptul că DNA sau ANI reuşiseră să determine condamnarea sau măcar prinseseră în vizor un număr apreciabil de fruntaşi liberali îi făcea pe diverşi lideri PNL să acuze "justiţia băsistă" şi pasivitatea partenerului de guvernare PSD faţă de acţiunile acesteia. Acum, susţinătorii PNL sau susţinătorii personali ai senatorului Sorin Roşca-Stănescu, proaspăt condamnat la închisoare în dosarul Rompetrol, ori Aristotel Căncescu, şeful CJ Braşov, proaspăt cercetat penal pentru corupţie, au continuat să susţină că şi în cazul acestora e vorba tot de dosare politice, instrumentate fie la ordinul preşedintelui Băsescu, fie mai nou chiar la ordinul premierului Ponta, pe motiv că procurorii ar fi devenit deja obedienţi faţă de candidatul PSD la preşedinţie.

Acest tip de discurs veşnic ultragiat, total indiferent la faptul că între cei anchetaţi în ultimele luni se numără şi fruntaşi ai PSD, PDL sau PMP, nu slujeşte însă decât adversarilor PNL, în primul rând celor care se bat pe acelaşi electorat de dreapta vizat de Klaus Iohannis. Monica Macovei a declarat că "dacă Ponta, Iohannis, Tăriceanu sau Udrea vor câştiga prezidenţialele, viitorul DNA nu mai există", în vreme ce Elena Udrea a profitat şi ea de ocazie ca să propună un Pact pentru Justiţie independentă, prin care toţi candidaţii la preşedinţie să se oblige că nu vor desfiinţa, comasa sau modifica atribuţiile DNA, ANI, DIICOT, CSM şi ÎCCJ după alegeri.